LYCEUM - SUBCETATE, primul număr, 1 decembrie 1996

 Către cititori

Câţiva liceeni de la Grupul Şcolar  Miron  Cristea  ne-am propus la începutul acestui an şcolar să punem bazele unei reviste şcolare ,în paginile căreia să dăm glas preocupărilor noastre multiple.
Vom avea în atenţie abordarea unor probleme de literatură şi limbă,comemorarea unor per-sonalităţi de prestigiu ale culturii române, realizarea de cronici de la diferite manifestări culturale şi sportive din şcoală şi din afara ei, abordarea unor probleme care-i frămîntă pe adolescenţi (etică, civică, sănătate....), selectarea unor curiozităţi din diferite domenii ştiinţifice, stimularea umorului şcolăresc.
Dorim ca revista să satisfacă gusturile şi exigenţele colegilor noştri, să fie deschisă unui număr cât mai mare de colaboratori, pe care-i aşteptăm dealtfel, şi să aibă o viaţă cât mai lungă.

             Redacţia

Avem nevoie de prieteni 

MOTTO:

Mereu auzi prieten - cuvânt familiar, însă prietenia este ceva nespus de rar -   FEDRU 

                                                                                            

  Pentru ca să poţi depăşi în viaţă unele obstacole pe care le întâlneşti, trebuie să ai alături de tine un prieten. Este bine atunci când poti găsi o fiinţă pregătită, căreia să-i  încredinţezi în linişte toate tainele tale, care să fie mai îngăduitoare cu tine decât tu însuţi, care să-ţi aline grijile prin vorba ei plăcută, al cărei sfat să te lămurească,a cărei veselie să-ţi împrăştie mâhnirea si la vederea căreia inima să-ţi salte de bucurie  !

Prietenia este cea mai gingaşă petală din viaţa unui om, petală ce rămâne veşnic încrustată în sufletul fiecăruia. Fără prietenie nu doreşte nimeni să trăiască, chiar de-ar avea toate bunurile din lume.

Pentru noi, tinerii, prietenia este asemenea unui zid redutabil în faţa greşelilor, pentru bătrâni -- îngrijirea dorită şi compensaţie pentru ceea ce slăbiciunea lor însăşi nu mai poate face, pentru bărbatul tânăr şi puternic -- îndemn spre orice faptă bună.

Fiecare dintre noi trebuie să-şi dea seama că o prietenie trainică şi frumoasă nu se poate întemeia decât pe încredere reciprocă, iar prietenul ales trebuie să fie vrednic de acest nume.

Sunt numeroase cazurile în care persoana aleasă ca prieten poartă doar masca perfect potrivită a prieteniei. O astfel de persoană ne preţuieşte după foloasele ce poate să le obţină din prietenia noastră. Unul ţine la tine fiindcă eşti vesel, deştept, de bună cuviinţă şi îi face plăcere compania ta. Altul te iubeşte pentru că eşti bogat, priceput şi poţi să-l ajuţi în asigurarea bunului trai.

Aşadar, alege-ţi prieteni sinceri şi devotaţi, pentru că un prieten adevărat reprezintă poate cea mai preţioasă floare culeasă în timpul vietii tale.

                  Mihaela Ilyes şi Sanda Baciu, clasa a XI-a A

💥

Prietenia, floarea adolescentului cea de toate zilele

Pentru ca să avem lângă noi pe cineva căruia să-i spunem de pildă cum a fost la şcoală, sau împreună cu care să ne plimbăm, să ieşim la un film, la o discotecă sau chiar la teatru, într-un cuvînt să nu fim singuri, vă propun câteva sfaturi pentru găsirea unui prieten :

1. Nu sta în casă !  Orice ieşire este favorabilă începutului unei prietenii, fiindcă nu stii niciodată unde vei întâlni pe cineva simpatic. Poata fi într-un magazin, în timp ce faci cumpărături. Nu refuza nici o invitaţie, chiar dacă nu ai chef a merge la o petrecere care nu te ispiteşte sau la o plimbare cu nişte colegi care ţi se par plicticoşi ; nu poţi să ştii niciodată de unde sare iepurele.

2. Nu degeaba avem lângă noi apa limpede şi albastră a Mureşului. Pe lângă faptul că înotul este un sport frumos şi eficient, nici nu-ţi poţi imagina cât de multă lume poţi cunoaşte. În plus, mişcarea fizică stimulează conversaţiile şi facilitează deschiderea unei discuţii. Deci, înoată şi fă plajă !

3. Iarna, că tot se apropie, ai ocazia să patinezi şi să schiezi. Multă lume se adună pe zăpadă sau pe gheaţă ! Poţi ajuta pe cineva care a căzut..., poţi cădea ca să fii ajutat (ă)... Nu rata aceste ocazii pentru a intra în vorbă cu cineva !

4. Zâmbeşte ! Este esenţial ! Dacă ai o figură de parastas, poţi să te duci şi în raiul prieteniilor, că tot nu se va apropia nimeni de tine.

5. Punne-ţi în valoare inteligenţa şi cunoştiinţele, dar nu exagera : nimeni nu iubeşte bibliotecile ambulante. Dacă cineva a făcut o gafă nu începe cu " E o tâmpenie ...", spui mai bine " Eu cred că...".

6. Îmbracă-te cât mai frumos, dar  încerca să nu ieşi exagerat în evidenţă ! Alţii n-au poate mijloa-cele tale şi nu vor accepta să fie văzuţi cu cineva care le pune în evidenţă hainele mai demodate... Pe scurt, integrează-te mediului în aparenţă şi păstrează-ţi individualitatea pentru persoanele care te plac !

7. Dacă nu eşti într-o dispoziţie bună, spune-o de la început, pentru ca alţii să nu-şi închipuie că ai ceva cu ei. Sau mai bine stai în casă dacă eşti morocănos !

8. A-i asculta pe ceilalţi este secretul prieteniei. Nu ţi se cere să devii preot la spovedanie, dar să ai o ureche disponibilă pentru problemele sau bucuriile celor de care vrei să te apropii, este foarte important ! De asemenea, nu te grăbi să dai sfaturi. E mai bine să mai ceri detalii despre problema în care ţi se cere părerea.

9. Dacă ai ocazia, mai ieşi şi tu la o discotecă. Dar vezi să nu devină o obişnuinţă ! Poate să displacă.

10. Asumă-ţi riscul unor refuzuri : nimeni nu-şi face prieteni uşor. Trebuie răbdare... Acceptă cu seninătate un refuz şi nu insista dacă totuşi ai fost refuzat (ă). Încearcă în altă parte.

Vã dorește BAFTÃ, Mihaele Ilyes 

NU ASPIRA NICIODATĂ LA UN ROD PREA BOGAT; ÎMPLINIREA POATE  FI  O MINUNE SAU NIMIC !

💥

Conditia fizicã...

Aşa cum s-a mai spus de nenumărate ori, trebuie să recunoaştem că trupul omului e făcut pentru mişcare.

Din cauza dezvoltării tehnologiilor de vârf, a compu-terelor, oamenii au cam uitat să mai facă sport. Unii oa-meni de ştiinţă spun că omul, dacă ar neglija sportul, va fi ca o arătare scheletică, cu un corp anormal dezvoltat, ca urmare  a faptului că se pune accent numai pe activitatea intelectuală.

    Pentru un copil sau pentru un tânăr practicarea unor sporturi e de mare importanţă. Adolescenţii nu trebuie forţaţi numai să înveţe, asta ajutându-i - în viziunea unor părinţi - să se realizeze profesional. În viaţă reuşeşti în primul rând numai dacă ai o sănătate bună.

    Nu cred că este cineva care să spună că un trup atletic şi suplu nu este frumos.

    O fată are un corp superb numai dacă practică un sport, lipsa mişcării fizice din viaţa ei de zi cu zi  face ca trupul ei să-şi piardă din supleţe, din naturaleţe...

    Un băiat care face sport poate să-şi dezvolte un corp armonios, ceea ce îl face mai sănătos, mai viguros, mai plin de viaţă.

    Singurul lucru care ne aparţine cu adevărat în viaţă este propriul nostru trup. De aceea este păcat să-l neglijăm, neantrenându-l.

            Stelică  Criţ, clasa a XI - a A

In memoriam : GEORGE COȘBUC

George Coşbuc  şi problemele limbii române literare

 
    Împlinirea a 130 de ani, la 20 septembrie 1996, de la nasterea marelui poet al Ardealului este un minunat prilej de subliniere a valorii artistice superioare pe care o prezintă opera sa şi, totodată, o fericită ocazie de a arăta şi de a comenta contribuţia substanţială a scriitorului la acţiunea de cultivare şi de generalizare a limbii literare.

    Scriitorul artist este chemat să dea o prelucrare măestrită limbii folosite de întregul popor şi să mărească posibilităţile expresive ale acestei limbi. Coşbuc a considerat întotdeauna că limba unui popor este în indisolubilă legătură cu istoria poporului respectiv şi că poate servi ca preţios izvor istoric.

    Poetul insistă asupra frumuseţilor limbii noastre pe care o apreciază ca energică, sinceră în expresiuni, ferită de ambiguităţi. Ca toţi marii scriitori ai vremii, Coşbuc a fost împotriva tuturor rătăcirilor şi exagerărilor filologice şi socotea că unitatea limbii literare poate asigura relizarea unităţii culturale a tuturor românilor.

    Coşbuc afirma o dată că prin limba literară trebuie să înţelegem o sinteză a tot ceea ce e mai bun şi mai frumos din toate graiurile româneşti, iar altă dată socotea că limba literară  e graiul muntenesc perfecţionat. In privinţa lexicului, limba literară reprezintă o sinteză a graiurilor.

    Lucrând împreună în redacţia revistei Tribuna, G. Coşbuc şi I.Slavici s-au încadrat în linea de conduită filologică a acestei reviste, care reprezenta vederile cele mai înaintate ale timpului lor.

    Cercetatrea atentă a limbii utilizate de scriitor ne întăreşte convingerea că între concepţia sa artistico-lingvistică şi aplicarea ei în practica creaţiei literare nu există nici o discordanţă. Suflet din sufletul neamului  său,  cum el însuşi s-a definit, G.Coşbuc a valorificat cu multă pricepere şi în mod artistic expresia ingenuă a vorbirii populare de vădit aspect ţărănesc.Această ridicare a limbii poporului pe înaltele culmi ale creaţiei artistice se datorează atât talentului său deosebit, cât şi vastei sale culturi literare şi lingvistice.

Departe de a avea o poezie care rezistă doar prin virtuozităţi formale, Coşbuc se distinge, în opera poetică, prin naturaleţe şi sinceritate, ceea ce i-a adus binemeritatul prestigiu literar.

                     Dorina  Urzică, clasa a XI-a A

💥

"GEORGE COSBUC - 130", Concurs de recitare

20 noiembrie 1996

Redacţia revistei noastre şi-a propus să marcheze împli-nirea a 130 de ani de la naşterea lui G. Coşbuc prin organizarea unui concurs de recitare cu creaţii ale acestui poet  ardelean. S-a remarcat în final că  toţi cei prezenţi la această manifestare au avut de câştigat, nu numai cei clasaţi pe primele locuri: 

Ionela Crăciun ("Duşmancele"), Laura Tepeluş ("O scrisoare de la Muselim Selo"), Cristina Coşarcă ("La oglindă). 

La realizarea acestei acţiuni comemorative şi-au dat concursul elevii clasei a IX-a A şi doamna profesoară Doina Dobrean.

DIN  VIAŢA  LOCALITĂŢII  NOASTRE

1 DECEMBRIE 1996

La 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu "ţara", cu România; s-a înfăptuit, aşadar, vi-sul de veacuri al poporului român -- unitatea naţională. Alba-Iulia a rămas de atunci capitala de suflet a tuturor românilor,  "Panteon, tezaur al istoriei româneşti". (Emil Constantinescu)

"Unirea românească este zbaterea sufletească necon-tenită a unui întreg popor, creat unitar pentru a trăi şi a rămâne în aceeaşi unitate neîntreruptă...Unirea este întruparea în aceste timpuri a unui drept câştigat din moşi- strămoşi, care trebuie să ne inspire în fiecare moment ajutându-ne să deo-sebim căile cele bune, care trebuiesc urmate, de căile cele rele, împotriva cărora orice conştiinţă românească trebuie să se îndrepte cu bucurie." (Nicolae Iorga)

Clopotele Catedralei Întregirii, sanctuar al învierii neamului, cheamă la Alba-Iulia, în fiecare an, românii de pretutindeni.

La iniţiativa unor oameni de suflet, s-a prezentat la Căminul Cultural din Subcetate un vibrant spectacol omagial, de aleasă simţire românească, dedicat Zilei Naţionale a României, pentru cei ce nu au putut fi prezenţi la Alba-Iulia.

S-au bucurat  de aprecierea publicului: Grupul coral (al claselor II-VIII ) condus de domnul profesor Carol Stoica, grupul vocal "Doina" (al elevelor  de liceu) condus de doamna profesoară Ionela Popa, momentul teatral ("O scrisoare pierdută", de I.L.Caragiale, actul IV, scena 3), pregătit de elevi ai clasei a IX-a A ( Ionela Crăciun,  Cristian Chindea şi  Adrian Gal ) îndrumaţi de doamna profesoară Doina Dobrean, Taraful Căminului Cultural Subcetate condus de Doru-Viorel Ciubucă, sonorizare prof. Vasile Dobrean.

Au fost recitate emoţionante poezii din lirica contemporană şi din patrimoniul clasic al litraturii române, pregătite sub îndrumarea profesorilor Ioan Cutlac şi Doina Dobrean: " Scri-soarea III " de Mihai Eminescu (Alina Ilisan, Nicoleta Rus, Emilia Urzică, Maria Plai), "O scrisoare de la Muselim Selo" de G. Coşbuc (Laura Tepeluş), "Cântec" de G. Coşbuc (Sanda Baciu), "Daţi-mi un trup voi, munţilor"  de L. Blaga (Mihaela Ilyes ) ; Sanda Moldovan  a recitat una din  propriile sale creaţii lirice, " Autodescriere ".

Nicoleta Rus și Elena Rusu au interpretat dintre cele mai frumoase cântece ale folclorului transilvănean.

Avem nevoie să ne întoarcem în fiecare an la această zi de 1 Decembrie 1918 pentru a ne înnoi năzuinţele alese ale acestui popor, care "prin strămoşii săi,  de patru ori are rădăcini milenare". (N. Iorga)

Tinere condeie    

      Autoportret

 

Demult, poate de când mã știu

Am luat asupra mea orice povară;

Demult, poate de când mã știu, am vrut sã fiu

Durerea, neliniștea, plânsul sau vântul.

Am învãțat cã suferințele nu sunt la fel...

Dar oameni care suferã sunt mulți:

Unul plânge, unul geme, altul rabdã-n el,

Altul își strigã-n pustiu durerea.

 

Am vrut sã dau din mine ce-i mai bun,

Am vrut sã spun tot ce gândesc, tot ce-aș vrea sã fac

Dar lumea de acum te crede puțin nebun

Și-am învãțat cã e mai bine ca sã tac.

          Sanda - Codruța Moldovan, Clasa a XI-a A

Toamna

Pe bolta cenuşie a cerului se zăreşte un disc galben, palid, care se îndreaptă parcă cu repeziciune spre locul unde munţii înalţi, din cauza depărtării, se văd albaştri.

Pornesc într-o scurtă hoinăreală prin mirificul peisaj de poveste al satului meu. Nu demult, toamna, cea de-a treia fiică a anului, şi-a întins rochiile şi în ţinuturile noastre.

Din pricina brumei, copacii şi-au scuturat frunzele pe drum, în poiene şi pe dealuri, astfel că împrejurimile arată de parcă un pictor şi-a mâzgălit tabloul cu toate nuanţele de galben, maro şi roşu.

Privind un timp golaşii copaci, până nu demult îngreunaţi de fructe coapte, mi-am îndreptat paşii spre malul Mureşului - bătrânul Mureş, care acum e atât de cenuşiu, de singuratic! Poate că e posomorât fiindcă nu mai are pe cele două maluri copiii care să se joace, să zburde, să  se scalde...

Un căţel zdrenţăros, din preajma mea, pare şi el trist, poate pentru că fluturii şi libelulele multicolore de astă-vară au dispărut fără urmă.

M-am lăsat dusă de gânduri până când soarele, fascinantul soare, a dispărut după geana obosită a munţilor. Ce păcat că a mai trecut o zi din toamnă, anotimp care  exteriorizează atâtea sentimente !...                               Alina Ciubucă, clasa a X-a A

💥💥💥

Colectivul   de  redacţie :

Sanda Baciu
Stelică Criţ
Mihaela Ilyes
Sanda-Codruţa Moldovan
Dorina Urzică
Cristina Micu
Alina Ciubucă
Emilia Urzică
Profesor coordonator Doina Dobreanu
Redactare computerizată : Profespr Vasile  Dobreanu