miercuri, 30 iulie 2008

Tabăra de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasa la noi” Ediţia a XII-a, 17-24 iulie 2008 SUBCETATE – HARGHITA

Lyceum, anul XII, 2008, nr.6 (46) – Ediţie specială de vacanţă


Pentru tinerii români din teritoriile aflate în prezent în afara graniţelor României, această tabără, organizată sub patronajul Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), reprezintă un bun prilej de a cunoaşte patrimoniul nostru cultural-naţional, monumentele şi locurile noastre istorice, frumuseţile naturii patriei, un prilej de perfecţionare a limbii române prin contactul cu familiile româneşti, cu elevii şi cadrele didactice locale, o ocazie de a cunoaşte folclorul şi tradiţiile româneşti.
Obiectivele acestei acţiuni sunt multiple: cultivarea mândriei şi respectului pentru înaintaşi, cunoaşterea realităţii de dincoace de Prut, respectul pentru limba română, dezvoltarea abilităţilor de comunicare între copiii oaspeţi şi copiii gazdă, înţelegerea corectă a glotonimelor limba română şi limba moldoveneasăI, a dialectelor aromân, meglenoromân, istroromân şi a subdialectelor muntean, dobrogean, basarabean, bănăţean, ardelean, moldovean etc.
La programul verii 2008 vor participa 12 grupuri din Republica Moldova şi Bulgaria, în diferite părţi ale Transilvaniei. Din Selemet, raionul Cimişlia, 21 de persoane, respectiv membrii ansamblului folcloric „Mărunţica”, conduşi de domnul Iurie Catană şi de doamna Lidia Oboroceanu, participă în aceste zile la tabăra „Acasă la noi” organizată în comuna Subcetate. Organizatorii taberei sunt:
- Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul Harghita-Covasna, Preşedinte Inspector şcolar Constantin Costea;
- Despărţământul ASTRA Subcetate, preşedinte Vasile Rusu
- Grup Şcolar „Miron Cristea” Subcetate (Directori: Vasile Dobrean, Ioan Cutlac, Maria, Şerban; Prof. Doina Dobrean, prof. pr. Adrian Lung, înv. Ileana Todor);
- Primăria Comunei Subcetate: Primar Dan Cotfas.
- Centrul Cultural Topliţa prin Doru-Viorel Ciubucă.
Aducem mulţumiri familiilor care găzduiesc participanţii la tabără din Republica Moldova, reprezentate de copiii lor: Adriana Muscă, Andrada Szebeni, Bianca şi Alin Hurubă, Alexandra Cotfas, Bianca Urzică, Bianca-Ioana Urzică, Ioana Vaidoş, Gianina şi Cosmin Urzică, Cosmin Platon, Sergiu şi Andrei Roşca, Raul Buzilă, Răzvan Urzică, Alexandru Lung, Sergiu Zămonea, Istrate-Colceriu Ionuţ-Cosmin, ca şi familiilor Viorel şi Corina Doţa, Valer şi Ileana Todor.

Programul de activitate

Joi, 17 iulie: Primirea grupului de tineri din Selemet - Cimişlia la Subcetate, repartizarea în familii, schimburi de idei, opţiuni pentru programul taberei.

Vineri, 18 iulie: - Prezentarea zonei şi a localităţii, vizitarea localităţii.
- Recepţie la Grupul Şcolar „Miron Cristea” organizată de directorii Vasile Dobrean, Ioan Cutlac, Maria Şerban, de colectivul didactic şi administrativ (Dana Roşca, Aurica Toncean, Dana Cotfas, Romel Rusu), urmată de vizitarea şcolii şi a muzeului, recepţie la Centrul de Plasament condus de Prof. Rodica Rizea, recepţie la Primăria comunei – întâlnire cu domnul primar Prof. Dan Cotfas şi viceprimar, prof. Vasile Rusu, rugăciune la Biserica „Sf. Dumitru” împreună cu preotul paroh ortodox Gheorghe Oană.
După-amiază: Vizitarea Muzeului Etnografic din Topliţa şi participare la spectacolul folcloric organizat la Topliţa cu ocazia „Zilelor topliţene”.








Sâmbătă, 19 iulie: Spectacol la Căminul Cultural din Subcetate prezentat de Ansamblul folcloric „Mărunţica” din Selemet şi seară de dans.



Duminică, 20 iulie: Vizitarea Mănăstirii „Sfântul Ilie” şi participare la Sfânta Liturghie prilejuită de hramul acestei mănăstiri din Topliţa, vizitarea „Mănăstirii Doamnei” din Topliţa, cu o vechime de 350 de ani, unde se serveşte şi masa de prânz, apoi vizitarea Muzeului Mănăstirii Sf Ilie şi a camerei memoriale „Miron Cristea”.
La orele 19, Ansamblul”Mărunţica” din Republica Moldova va deschide manifestarea artistică organizată cu ocazia Zilelor Topliţene.












Luni, 21 iulie: Recepție la Primăria Municipiului Toplița și Serbare câmpenească la o stână în apropiere de localitatea Bilbor - Secu.










Marţi, 22 iulie: Excursie la Lacu –Roşu şi Cheile Bicazului




Miercuri, 23 iulie: Activităţi recreative: întreceri sportive pe terenul de sport al şcolii, în colaborare cu Centrul de Plasament Subcetate şi cu elevii din localitate (prof. Ioan Rizea)

Joi, 24 iulie: Închiderea taberei şi plecarea spre casă (Republica Moldova). Basrabenii vor primi „Jurnalul de tabără” şi DVD cu „Tabăra de la Subcetate, în imagini” (Prof. Doina Dobrean), CD-Itinerarii folclorice harghitene, II (Doru-Viorel Ciubucă), diplome, suveniruri. Prof. Doina Dobrean

Gânduri, impresii la despărţire…
…ale oaspeţilor din Selemet – Cimişlia

Fac parte din Ansamblul „Mărunţica”. Activasem la început doar pentru că m-au dus părinţii, dar cu timpul am fost şi rămân cu totul învăluită de bucuria de a fi o demnă purtătoare a tradiţiilor strămoşilor noştri. De mici copii am obţinut multe succese, începând cu cuvintele de laudă ale consătenilor noştri şi continuând cu numeroasele trofee care au răsplătit munca şi stăruinţa noastră.
Pasiunea noastră pentru dans s-a format de-a lungul multor ani de activitate. Am ales dansul popular pentru că dansuri moderne are oricine, dar spectatorii aşteaptă cu dor şi mare drag să vadă şi dansurile noastre tradiţionale, care ne reprezintă cel mai bine ca naţiune.
Foarte mulţi ne-au pus întrebarea: De ce „Mărunţica”? Răspunsul este că numele acesta se înscrie într-o tradiţie: cu aproape 40 de ani în urmă, în zona noastră a mai activat un ansamblu de dansatori care au luat numele unui dans popular foarte frumos, virtuos şi expresiv. Dansul „Mărunţica” face parte din repertoriul nostru, alături de numeroase alte dansuri populare, moldoveneşti, româneşti şi ruseşti, pe care noi le interpretăm cu mare bucurie şi cu mândrie, ceea ce, cred, aţi putut vedea pe feţele noastre şi în privirile noastre în momentul dansului. În faţa spectatorilor din Subcetate şi din Topliţa noi am exprimat, prin dansurile populare prezentate, întreaga ţară, întreaga naţiune.
Alături de compoziţii care reprezintă jocuri populare transmise din generaţii în generaţii, avem şi câteva dansuri în repertoriul nostru care sunt legate de anumite tradiţii: „Hostropăţ” - ziua de după nuntă, „Jocul Mare” - poftitul la nuntă, „Struguraş” – culesul poamei, al viei.
Nu doar prin limba pe care o vorbim ne simţim legaţi de înaintaşii noştri, ci şi prin dansurile moştenite de la buneii noştri, ca şi prin portul popular. Ne bucurăm că avem posibilitatea să-l îmbrăcăm, cu ocazia spectacolelor folclorice prezentate, şi atunci ne simţim onoraţi şi foarte importanţi.
Ne-am bucurat când am primit vestea că vom participa în tabăra „Acasă la noi”, în România. Credeam, la început, că este o tabără ca multe altele…
La Iaşi am vizitat bojdeuca lui Ion Creangă, Mitropolia, Palatul Culturii. La Subcetate am găsit un grup de persoane cu suflet mare şi cred că orice am face nu ar fi destul pentru a le mulţumi îndeajuns. Am aşteptat în special spectacolul de sâmbătă seara pe care noi l-am prezentat în faţa localnicilor, pentru ca în acest fel să mulţumim gazdelor noastre pentru ospitalitatea oferită.
Am avut la Subcetate un program foarte bogat şi interesant, ceea ce a făcut să nu ne plictisim. Totul mi-a plăcut aici, începând cu localnicii şi terminând cu norii…
Am cunoscut-o aici,pe Adriana, gazda noastră, o fată drăguţă şi cu firea deschisă. Avem multe puncte comune. Cât despre limbă, este clar că vorbim una şi aceeaşi limbă şi că ne înţelegem foarte bine.
Doina Ciocârlan

Sunt însoţitoarea grupului de dans popular „Mărunţica”. Am avut un mare noroc de la Dumnezeu să fim oaspeţi în Tabăra de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la noi”, iniţiată de Despărţământul ASTRA Iaşi în colaborare cu Despărţământul ASTRA Harghita-Covasna, în localitatea Subcetate din judeţul Harghita. Şi-au dat concursul la realizarea activităţilor complexe din săptămâna 17-24 iulie 2008 oficialităţile locale şi 20 de familii din Subcetate care ne-au găzduit.
Aici, cu toate că ne aflăm la sute de kilometri de locul în care noi trăim, ne simţim minunat, ca la noi acasă. Am întâlnit oameni frumoşi la chip şi suflet, mărinimoşi, primitori, deschişi, cu aceleaşi tradiţii, cu aceeaşi limbă vorbită.
Subcetate este o comună mică, dar cu oameni cu un suflet mare. Am vizitat multe locuri frumoase, am admirat peisaje naturale care-ţi bucură ochii şi care-ţi răscolesc sufletul.
Suntem un neam, suntem o ţară.
Avem un grai, avem o mamă.
Prof. Lidia Oboroceanu

Am fost onorată să vin aici, să-mi fac prieteni noi şi să cunosc locuri minunate. Am văzut şi am învăţat lucruri noi despre care am să povestesc prietenilor mei de acasă şi familiei mele.
Toţi ne-au primit călduros şi cu voie bună. La început eram plină de emoţii şi neliniştită, iar la sfârşit ne va fi greu să ne despărţim de prietenii noştri din Subcetate.
Mi-au plăcut toate activităţile derulate în perioada taberei, dar un loc special în sufletul meu vor ocupa imaginile de la lacul Roşu şi Cheile Bicazului.
Dacă voi mai avea ocazia să vin aici, nu voi rata-o.
Mihaela Puşcaş

Ne-am ataşat repede de cei ce aveau să devină prietenii noştri din Subcetate pentru că imediat am găsit cu ei puncte comune: jocuri, muzică, dans, plimbări… În ceea ce priveşte limba, nici nu are sens să mai vorbim. Istoria ne spune că avem aceiaşi strămoşi, am fost un popor, avem aceeaşi limbă, chiar dacă Prutul ne desparte… Dar „sângele apă nu se face”, spune un proverb de-al nostru, şi noi simţim acest lucru. Am venit la fraţii noştri români şi la Subcetate ne-am simţit cu adevărat fraţi.
Anastasia Badan şi Daniela Florea

Suntem două surori, Mihaela şi Dumitriţa, care pentru câteva zile am devenit surorile mai mari ale Andradei. Ea a fost foarte drăguţă cu noi; ajunse la Subcetate, ne-a speriat gândul că trebuie să ne separăm, dar Andrada, după ce a cerut permisiunea mamei ei, ne-a luat acasă la ea pe amândouă. Am venit aici cu speranţa de a ne face noi prieteni, de a cunoaşte noi tradiţii şi obiceiuri. Putem spune acum, la sfârşitul perioadei de şedere la Subcetate, că am reuşit acest lucru.
Ne-am apucat de dans de mici, ca din joacă, dar cu timpul dansul a devenit o preocupare serioasă care implica multă voinţă şi forţă şi, în cele din urmă, o pasiune devoratoare. Toţi cei din Ansamblul „Mărunţica„ lucrăm de mulţi ani împreună, conduşi de domnul Iurie Catană, am crescut împreună şi am devenit prieteni.
În mod deosebit ne-a impresionat călătoria noastră, din penultima zi, la Lacul Roşu şi la Cheile Bicazului. Peisajele majestuoase păreau totodată miraculoase, deoarece stâncile impunătoare care ţinteau spre cer se pierdeau în norii ale căror lacrimi ne mângâiau feţele.
Noi nu avem asemenea peisaje în Moldova, dar şi ale noastre au farmecul lor şi merită a fi admirate. Sperăm ca prietenii noştri din Subcetate să fie şi ei oaspeţii noştri în curând pentru a se bucura de frumuseţea locurilor noastre natale. Îi aşteptăm cu mare drag.
Mihaela şi Dumitriţa Prodius

Am plecat pentru prima dată de acasă pentru mai multe zile. Am plâns la gândul că va trebui lă locuiesc în casa unor oameni necunoscuţi, dar m-am împrietenit repede cu Bianca, o fetiţă cu ochii albaştri şi blânzi, gingaşă, drăguţă şi cu inimă mare. Pentru că nu are fraţi şi surori, şi-a arătat toată afecţiunea pentru mine. Îi mulţumesc şi nu o voi uita. 
Diana Arusoi

Datorăm venirea noastră în România, la Subcetate, pasiunii noastre pentru dans, faptului că facem parte din Ansamblul folcloric „Mărunţica”, un ansamblu laureat la diferite concursuri naţionale. Dansul este pentru noi un lucru minunat, este ceva care ne dă o stare sufletească bună, o stare care ne face să uităm de toate problemele pe care le avem.
Când am ajuns la Subcetate credeam că nu ne vom simţi bine, dar am greşit. Ne simţim atât de bine încât nu am vrea să mergem încă acasă. Am fost primiţi cu cea mai mare bucurie şi căldură. Nu am crezut că ne vom face atâţia prieteni cu care să ne împăcăm de minune.
Cât despre programul vacanţei la Subcetate, aşteptam cu mare curiozitate să mergem la Lacul Roşu şi la Cheile Bicazului pentru că ni se vorbise despre priveliştile naturale de o frumuseţe rară. Ne-am convins de acest lucru, iar peisajele magnifice, impresionante, care ne-au încântat ochii le vom duce cu noi în mintea şi în sufletele noastre.
Timpul a trecut incredibil de repede şi nici nu ne vine să credem că momentul plecării este foarte aproape. Ne pare rău că trebuie să ne despărţim de aceşti minunaţi oameni care ne-au primit cu atâta căldură şi care ne-au făcut să ne simţim ca la noi acasă.
Tatiana Arama şi Igor Zgherea

Gânduri, impresii la despărţire…
... ale gazdelor din Subcetate – Harghita

Am avut în mijlocul nostru un grup de copii din Republica Moldova. Ştim că noi, românii, şi moldovenii suntem, paradoxal, două popoare care vorbesc aceeaşi limbă şi au aceleaşi tradiţii. Ne desparte doar o apă:
„Basarabie, Basarabie,/Dorul meu de dincolo de Prut,
Basarabie, nicio sabie/N-o să taie tot ce-am început!”
Am văzut aceşti copii pe scenă. Nu pot reda în cuvinte frumuseţea chipurilor lor, graţia, eleganţa mişcărilor, acea armonie sublimă pe care o împrăştiau în jur. În sufletul meu au curs lacrimi, lacrimi de bucurie; tot acolo am aşezat cu gingăşie chipurile lor delicate ca pe nişte minunate flori.
Am încercat, m-am străduit să alin puţin dorul de casă şi de cei dragi celor două fete pe care le-am găzduit, iar zâmbetul cald al Anastasiei şi cel reţinut al Danielei m-au mângâiat.
Ne vom aminti cu drag că toate acestea s-au petrecut într-o vară. 
 Înv. Ileana Todor

În această vacanţă de vară, una dintre cel mai frumoase, am avut plăcuta ocazie să cunoaştem pe fraţii noştri de dincolo de Prut, din Republica Moldova, ai căror ambasadori au fost membrii Ansamblului folcloric “Mărunţica”. Oaspeţii din Moldova au locuit în familiile noastre, acasă la noi. S-au integrat repede în colectivul nostru şi ne-am simţit foarte bine împreună.
Familia mea a găzduit pe doamna profesoară Lidia Oboroceanu, conducătoarea grupului, împreună cu fiica dumneai, Doina. În cele câteva zile petrecute împreună, eu şi Doiniţa am fost ca două surori. Oricum, eu îmi doream o soră şi iată că am avut ocazia de a o avea.
Cu ocazia spectacolului pe care membrii Ansamblului folcloric « Mărunţica » l-au prezentat pe scena Căminului Cultural din localitatea Subcetate în faţa localnicilor şi pe scena în aer liber amenajată în centrul municipiului Topliţa cu ocazia zilelor oraşului, în faţa unui numeros public, ne-am convins că oaspeţii noştri sunt foarte pasionaţi de dansul popular, că îmbracă cu mândrie portul popular şi că se simt în largul lor pe scenă.
Puţinele zile petrecute împreună au fost minunate şi au trecut neaşteptat de repede. M-am simţit foarte bine alături de ei şi mă întristez gândindu-mă că momentul despărţirii este foarte aproape. Cu toată sinceritatea spun că această tabără a fost superbă. 
  Adriana Muscă
Ceea ce ne-a determinat să participăm la această tabără a fost dorinţa şi curiozitatea de a cunoaşte noi prieteni, preocupările lor, felul lor de a fi şi, totodată, de a experimenta faptul de a avea un frate, măcar timp de o săptămână, noi fiind singuri la părinţi…
Sergiu Zămonea, Raul Buzilă, Cosmin Istrate Colceriu

Am participat cu părinţii noştri la câteva dintre activităţile taberei. Am rămas impresionaţi la stână de câinii ciobăneşti uriaşi, dar prietenoşi, în frunte cu Haiduc, de focul din stână care învăluia ciaonul imens în care fierbea tocana de cârlan.
Dan şi Alexandra Dobrean

Sunt cea mai mică participantă la tabăra « Acasă la noi » : am doar şapte ani şi în această toamnă voi începe clasa I. Nu ştiu încă scrie, dar o rog pe mama mea să mă ajute să-mi exprim gândurile mele. M-am bucurat să fiu şi eu printre cei care i-au întâmpinat pe copiii din Republica Moldova, într-o seară călduroasă de vară. Noi l-am luat cu noi acasă pe nenea Nicu, şoferul. M-am împrietenit cu dumnealui şi în zilele următoare nu m-am despărţit de grupul de copii care participau la programul taberei. Am petrecut zile de vis împreună cu ei. Le-am arătat comuna noastră, i-am admirat dansând pe scenă, am participat la unele activităţi organizate cu ocazia Zilelor topliţene, am fost la stâna din comuna Bilbor a domnului Ionel Urzică, în excursie la Cheile Bicazului. Dar tot ce este frumos se termină repede…
Ioana-Viorela Dota

Am aşteptat cu nerăbdare sosirea fraţilor noştri din Republica Moldova. Două ore au durat emoţiile şi neliniştile produse de momentul întâlnirii. I-am întâmpinat cu pâine şi sare şi cu mâncare caldă, la Căminul Cultural. Pe feţele lor se putea citi oboseala călătoriei, însă ochii le străluceau de bucurie şi de curiozitate. Cu toate că afară se lăsase întunericul şi răcoarea, căldura din glasurile lor şi vorba lor dulce moldovenească ne încălzeau sufletele. Doamna profesoară Doina Dobrean ne-a prezentat pe fiecare noilor veniţi şi ne-a lăsat câteva minute să ne studiem cu privirea . Oaspeţii aveau posibilitatea să-şi aleagă fiecare un confrate care să-l ia acasă. De mine s-a apropiat o fată drăguţă şi zâmbitoare. Ne-am plăcut de la prima vedere. S-a dovedit a fi comunicativă şi prietenoasă. Ne-am înţeles foarte bine în zilele petrecute împreună.
Mi-au plăcut foarte mult costumele şi dansurile specifice zonei lor. Toţi arătau astfel îmbrăcaţi ca nişte îngeri trimişi de Dumnezeu să ne mângâie sufletele.
O să ne fie greu să ne despărţim de ei, dar rămânem cu speranţa că îi vom revedea în curând, la ei acasă.
Ioana Vaidoş

Îi apreciez foarte mult pe elevii din Republica Moldova pentru pasiunea lor pentru dansul popular şi pentru munca lor perseverentă de a deveni performanţi în ceea ce fac. Mi-ar plăcea şi mie să pot învăţa ca şi ei dansurile strămoşeşti pentru a le transmite celor ce vor veni după noi, străduindu-ne astfel să nu le pierdem.
Noul meu prieten este un băiat tare de treabă, cuviincios şi respectuos. În afara atâtor activităţi interesante la care am participat, ne-au amuzat foarte mult plimbările de seară, în special cu scuterul.
Mi-ar plăcea ca şi la anul viitor să se organizeze o tabără de tipul „Acasă la noi”. Îmi pare rău că timpul a trecut atât de repede şi că momentul despărţirii se apropie. Mi-ar fi plăcut să dureze toată vacanţa.
Andrei şi Sergiu Roşca

Această tabără ne-a ajutat să cunoaştem persoane noi şi să legăm noi prietenii. Am oferit cu drag celor doi oaspeţi ai noştri, cu acordul binevoitor al părinţilor noştri, confortul casei noastre şi prietenia noastră, nedorind altceva în schimb decât aceeaşi sinceră prietenie.
Bianca şi Alin Hurubă

Ce pot să ofer noului meu prieten Andrei? Afecţiune, ospitalitate, bunăvoinţă, sinceritate în comunicare şi tot ceea ce avem noi tradiţional în modul nostru de viaţă. Avem aceleaşi preocupări, aceleaşi probleme şi preocupări specifice vârstei noastre. Ne înţelegem şi ne simţim bine împreună. 
  Cosmin Platon

Am petrecut zile minunate alături de noua noastră prietenă Tatiana, acasă la noi şi în timpul activităţilor colective organizate. Ne-a bucurat prestanţa ei scenică, i-am admirat sensibilitatea, fineţea şi delicateţea ei sufletească. Suntem fericiţi că ne-a fost oaspete.
Gianina şi Cosmin Urzică

Apreciez pasiunea prietenilor moldoveni pentru dans. Aş fi bucuroasă ca şi la noi să se cultive copiilor această pasiune pentru dansul popular.
Am cunoscut-o pe Diana, o fată cu un suflet minunat. Ne-am străduit să facem totul ca ea să se simtă ca la ea acasă. Nu voi uita momentele minunate petrecute împreună şi mi-aş dori să rămânem prietene în continuare. 
 Bianca –Ioana Urzică

Voi păstra în amintire zilele minunate de vacanţă petrecute alături de prietenii moldoveni. Îmi rememorez cu plăcere bucuria pe care am trăit-o împreună, după ce am înfruntat frigul serii câteva ore, urmărind, în miez de noapte, spectacolul de artificii cu care s-au terminat Zilele topliţene.
O ploaie de luminiţe, parcă divine, au învăluit cerul. Exclamaţiile entuziaste ale oamenilor la fiecare explozie de steluţe multicolore pe cerul întunecat îmi bucurau sufletul şi mă uimeau. Este greu să exprim în cuvinte trăirile mele din acele momente în care trecusem parcă, prin magie, într-o altă lume, mirifică.
Andrada Szebeni

Ceea ce apreciez la membrii ansamblului „Mărunţica” este pasiunea lor pentru cântecul şi dansul popular, arătându-ne astfel că îşi respectă ţara ş portul şi că duc tradiţiile lor mai departe. Dansurile lor mi-au umplut sufletul de bucurie, iar ochii de lacrimi. Pentru prima oară în viaţa mea am văzut un asemenea spectacol.
Alexandra Cotfas

Am fost onoraţi să-i avem ca oaspeţi, pentru câteva zile, pe talentaţii artişti, încă şcolari, din Selemet, însoţiţi de maestrul în dans Iurie Catană şi doamna profesoară Lidia Oboroceanu şi suntem fericiţi că am cunoscut oameni de excepţie. Spectacolul prezentat de ei pe scenă pentru noi a fost o adevărată sărbătoare a sufletului, prin bucuria extatică trăită. Dansatorii au arătat pe scenă, alături de frumuseţea trupului lor tânăr, şi calităţile pe care le au cultivate artiştii profesionişti: eleganţă şi frumuseţe în mişcare, exuberanţă, bucuria de a dansa, dezinvoltură, sincronizare perfectă a mişcărilor.
Eu am trăit simultan sentimente contradictorii, de bucurie şi de amărăciune, respectiv bucuria de a vedea dansuri tradiţionale interpretate cu atâta dragoste şi vioiciune şi tristeţea că noi, cei din Subcetate, am fost doar spectatori, neavând pregătirea şi măiestria oaspeţilor pentru a putea dialoga în limbajul dansului. În afara probei de foc de pe scenă, tinerii veniţi din Selemet la noi au dovedit, prin comportamentul lor trăsături de caracter şi virtuţi care pot fi fortificate prin instrucţia în arta dansului: punctualitate, perseverenţă, încredere în sine, curaj, seriozitate, răbdare, echilibru, prietenie, respect pentru sine şi faţă de cei din jur, demnitate.
Pentru tot ce s-a întâmplat la Subcetate, şi numai, în timpul taberei „Acasă la noi” în aceste zile, se cuvine să mulţumim doamnei Areta Moşu, preşedinta Astrei Iaşi, domnului Constantin Costea, preşedintele Astrei Harghita-Covasna şi inspector general adjunct şi doamnei Elena Mîndru, inspectori la IŞJ Harghita, oficialităţilor din comuna Subcetate şi municipiul Topliţa şi nu în ultimul rând familiilor din Subcetate care s-au străduit, găzduindu-i pe moldoveni, să simtă căldura casei părinteşti, domnului Ioan Urzică la stâna căruia am fost ospătaţi cu produse tradiţionale, domnului Adrian Pop, patron al SC Industrial Grup Hodoşa, unul din sponsorii acţiunilor noastre şi domnului şofer Sorin Stan care ne-a purtat cu autocarul în toate drumurile noastre, trecând cu vederea inconsecvenţele noastre. Sper ca frumoasa relaţie de prietenie stabilită la Subcetate în aceste zile să dăinuie la nivel de instituţii şi la nivelul relaţiilor personale.
Prof. Doina Dobrean







Zilele școlii, compuneri, traduceri (LF) - Lyceum, anul XII, 2008, nr. 5(45)

SE APROPIE ZILELE ŞCOLII NOASTRE

Este vorba, în acest an şcolar, de săptămâna 2-8 iunie 2008.
Proiectul de program cuprinzând activităţile ce vor fi organizate în această perioadă prevede:
1. Luni, 2 iunie a.c.: Deschiderea şi jocuri distractive pentru a sărbători Ziua copilului;
2. Marţi, 3 iunie a.c.: Festivalul de teatru cu următoarele reprezentaţii:
- Sarea în bucate, clasa a II-a, înv. Dorica Ţepeluş
- Făt-Frumos când era mic, clasa a III-a, înv. Ileana Todor
- Prietenie, clasa a V-a, prof. Ionele Popa
- Dumbrava minunată, clasa a VI-a, prof. Doina Dobrean
- Un pedagog de şcoală nouă, de I.L.Caragiale, clasa a VII-a, prof. Mirela Szocs
- Piatra din casă de Vasile Alecsandri, clasele VII-VIII, prof. Daniela Dobrean
- Refacerea vieţii de I. Băieşu, clasa a IX-a, prof. Ionela Popa
- Domnişoara de maniere, clasa a XI-a, prof. Maria Şerban
3. Miercuri, 4 iunie a.c.: Întreceri sportive: cros, volei, fotbal; plimbare cu bicicleta;
4. Joi, 5 iunie a.c.:
- Clasele I-IV vor avea invitaţi: elevii din Capu-Corbului, în cadrul parteneriatului dintre şcoli.
-
- Balul majoratului
5. Vineri, 6 iunie a.c.:
Festivitatea de sfârşit de an şcolar pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi întâlnirea de 20 de ani de la absolvirea liceului.
6. Duminică, 8 iunie a.c.: Serbare de Sfârşit de An Şcolar, la Căminul Cultural: teatru (fragmente), Şezătoare (clasa a IV-a), dans popular (clasa a VII-a), grup vocal (clasa I; a V-a), dans modern.
Prof. Doina Dobrean
Pregătiri pentru
Festivalul de teatru – 2008

Se fac repetiţii intense pentru concursul de teatru care se apropie. Reporteri curioşi, vrem să ştim ce piese/ scenete urmează ă vedem la sfârşitul acestui an şcolar. Întrebarea noastră, aceeaşi pentru toate „trupele” înscrise în competiţie, este referitoare la mesajul educativ al pieselor interpretate:
Andrada Szebeni, clasa a VI-a: „Noi vom interpreta „Dumbrava minunată”, după Mihail Sadoveanu. Povestea tristă a Lizucăi, o fetiţă care cunoaşte duşmănia şi răutatea mamei vitrege, ne învaţă să ne iubim şi să ne respectăm părinţii care ne ocrotesc cu dragoste şi bunătate.”
Andra Popa, clasa a IX-a: ”Refacerea vieţii” de Ion Băieşu este o comedie realizată cu măiestrie, care ironizează, folosind diversele surse ale comicului – de situaţie, de moravuri, de limbaj, de caracter, al numelor proprii, de intenţie – atitudinea şi comportamentul imprevizibil al unor cupluri în faţa deciziei de a-şi reface viaţa. Sperăm să reuşim a valorifica deplin, prin interpretare scenică, ironia fină şi umorul acestei piese de teatru. Vă invităm la spectacol.
Prof. Maria Şerban: « Profesoara de maniere » este o comedie care ironizează ambiţia unei familii obişnuite din zilele noastre de a ajunge în « high-life », în vârful societăţii.
Acţiunea piesei se întemeiază pe ambiţia Marinei de a-şi instrui bărbatul, angajându-i un profesor de maniere, de teamă ca asociatul său, Pârvu, să nu-l depăşească. Costică Domnescu, lipsit de personalitate, este manipulat de toţi ai casei şi suportă toate capriciile acestora.
Urmărind piesa, ne dăm seama că de multe ori în viaţă încercăm să fim ceea ce nu suntem şi că uităm că fiecare om are propria personalitate. Mesajul acestei piese de teatru este să fim noi înşine şi să-l acceptăm pe celălalt aşa cum este.
Teodora Popa, clasa a V-a : Prin sceneta « Prietenie », de Monica Pillat, se pune în lumină unul dintre cele mai curate sentimente ce fac această viaţă atât de frumoasă : prietenia.
Deoarece eleva Dana Constantinescu se crede mare scriitoare şi foloseşte cuvinte şi fraze al căror înţeles nu-l cunoaşte, colegii ei de clasă, în complicitate cu profesoara de biologie, îi demonstrează cât de mult greşeşte, reuşind să o aducă pe drumul cel bun.
Înv. Ileana Todor : Sceneta « Făt-Frumos când era mic » este o comedie « de cinci stele » şi îşi propune să ironizeze copiii răzgăiaţi şi răsfăţaţi. Personajele sunt identice cu cele din basm, dar replicile lor şi acţiunea sunt mult mai amuzante şi mai trăznite. Mesajul ar fi acela că în orice împrejurare trebuie să ne purtăm frumos.
Bianca Hurubă, clasa a VII-a : Am ales să interpretăm o piesă scrisă de părintele comediei româneşti, Vasile Alecsandri, o piesă care ne introduce în atmosfera de la mijlocul secolului al XIX-lea şi în care sunt criticate anumite vicii ale societăţii din vremea respectivă.
Elena Savu, clasa a VII-a: I. L. Caragiale ironizează în “Un pedagog de şcoală nouă” noile metode de predare-învăţare, aşa-zis moderne, aplicate în unele şcoli din vremea sa.

Din compunerile noastre
Frunza
E primăvară. Natura reînvie din somnul lung al iernii. Frunzele, abia desfăcute din muguri, plăpânde şi gingaşe, se dezmiardă în soare şi tremură de fericire.
Într-o dimineaţă, una din frunze, mare şi semeaţă, mai frumoasă decât toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârful unui plop înalt, se adresează cu curaj soarelui:
- Bună dimineaţa, Măria Ta! Îţi mulţumesc pentru generozitatea cu care îmi trimiţi razele tale calde. Datorită lor eu mă fac pe zi ce trece tot mai mare şi mai frumoasă.
- Este plăcerea mea, frumoasă frunză! Dar acesta este şi rostul meu în lume.
- Aş vrea să ştiu, dacă nu te superi, cum este să fii stăpânul cerului?
- Este minunat. Mă simt extraordinar să ştiu că viaţa Planetei albastre se datorează şi razelor mele. Aş vrea şi eu să-mi povesteşti ceva despre tine, despre condiţia ta de frunză.
- Mângâierea razelor tale, cântecul păsărelelor şi zumzetul albinelor din jur mă trezesc în fiecare dimineaţă. Mă bucur văzând că natura întreagă freamătă în jurul meu. Sunt fericită să fiu înconjurată de atâtea surate, de atâtea vietăţi ciudate, de parfumul ameţitor al florilor multicolore. Este chiar extraordinar să fii o părticică a acestei naturi terestre fascinante.
Fără să-şi dea seama, soarele se rostogoleşte pe bolta cerului spre asfinţit. La apropierea serii, frunza se mâhneşte puţin. Răcoarea o face să se zgribulească, apoi aţipeşte. Luna, mare şi strălucitoare, îi veghează somnul dulce, până a doua zi.
Bianca Urzică, clasa a V-a
Prietena mea, barza
Primăvara a sosit: în căldura soarelui apar primele fire de iarbă, înmuguresc pomii, iar în poiana din apropierea casei noastre apar primele flori: ghioceii.
Paşii mă poartă în poiana cu ghiocei. Voiam să culeg câţiva pentru mama. Mângâiat de razele soarelui, mă întind în iarbă să privesc întinderea nemărginită a cerului albastru. Deodată, observ un stol de berze care zboară în cercuri largi deasupra poienii. Apoi coboară nu departe de mine. Par obosite. Îşi încheie lunga călătorie spre aceste meleaguri. Mă bucur să o recunosc pe vechea mea prietenă, Alina, barza care îşi crescuse puii, cu un an înainte, în cuibul din vecinătatea casei noastre. Nu mai este veselă, aşa cum o ştiam. Îmi povesteşte cu glas tânguios cum îşi pierduse puii. O mângâi cu dragoste pentru a o consola şi-i povestesc lucruri hazlii spre a o înveseli, despre colegii mei de la şcoală, despre surioara mea. Ea îmi vorbeşte despre apele albastre deasupra cărora a zburat, despre oraşele şi satele pe care le-a întâlnit în drumul lor spre sud, despre prietenii pe care şi-i făcuse. Reîntâlnirea ne-a bucurat deopotrivă.
Timpul zboară repede în tovărăşia vechii mele prietene. Seara se lasă pe nesimţite. La despărţire îi promit că o voi ajuta să-şi facă un cuib nou în care să-şi crească viitorii pui.
Mă grăbesc spre casă, cu ghioceii pentru mama...Îi spun cu bucurie de venirea Alinei. Adorm cu gândul la reîntâlnirea cu vechea mea prietenă, barza.
Răzvan-Vlad Urzică, clasa a V-a

Traduceri din lirica lui Lucian Blaga

Trois faces (« Trei feţe”)
L’enfant rit :
« La sagesse et l’amour, c’est mon jeu ».
Le jeune chante :
« Le jeu et la sagesse, c’est mon amour ! »
Le vieux se tait :
« L’amour et le jeu, c’est ma sagesse ! » (X-e A, L2)

La source de la nuit (« Izvorul nopţii »)
Ma belle,
Tes yeux sont si noirs que le soir
Quand je reste allongé, la tête dans ton bas
Il me paraît
Que tes yeux, profonds, sont la source
D’où, mystérieusement, coule la nuit au-dessus des vaux /et des montagnes et des plaines
En couvrant la terre
Comme une mer de ténèbres.
Ils sont si noirs tes yeux,
Ma lumière. (X-eA, L1)

Chant pour le vent (Cântare vântului)
« Quant à l’amour, personne, personne
ne tient pas sa parole sincère.
Toujours t’embrassera bien
Seulement la terre. »
C’est ainsi qu’il chante tristement
Près de moi le vent,
Tantôt à droit, tantôt à gauche
Près de moi, le vent. (XI-eA, L1)

Quatrain (« Catren »)
La parole n’est pas la parole qu’on parle.
La seule langue, la langue parfaite,
La maîtresse des mystères et de la lumière
Est celle dans laquelle on sait plutôt se taire. (VII)

Quatrain (« Catren »)
Facile n’est ni la chanson. Jour
Et nuit – rien n’est pas facile sur la terre :
Car la rosée est la sueur des rossignols
Qui se sont fatigués en chantant la nuit entière.
(Petruţa Todoran şi Adrian Cherecheş, VIII )
(Profesor îndrumător: Doina Dobrean)
Excursie
17 mai 2008
Itinerartul: Subcetate – Praid –Corund – Sovata – Crişeni – Cristuru-Secuiesc – Sighişoara – Târgu-Mureş – Subcetate
Ecursia s-a realizat cu elevii claselor I-VI, prin colaborarea cadrelor didactice (înv. Ileana Todor, prof. Daniela Dobrean şi Mirela Szocs) şi a părinţilor(Simona Lung, Adriana Ţepeluş, Liliana Ţăran, Elena Doţi, Cristina Dobrean, Dana Bot).
Scopul informativ şi educativ al excursiei:
- Aprofundarea cunoştinţelor de geografie fizică asupra unor regiuni ale României cu forme de relief diferite;
- Dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin dobândirea unor cunoştinţe legate de geografie, istorie, artă, religie, economie, ecologie;
- Crearea ocaziei de trăire a unor emoţii puternice prin contactul direct cu frumosul natural şi artistic, cu monumentele naturale şi istorice din această parte a ţării;
- Exersarea unor deprinderi de comportament civilizat în cadrul grupului de excursionişti.
­Conţinutul obiectivelor propuse:
Formele de relief observate: Depresiunea Gheorgheni, Munţii Gurghiu, Pasul Bucin, Depresiunea Praid, Depresiunea Sovata, Dealurile Nadeşului, podişul Târnavelor, Câmpia Transilvaniei, dealurile transilvane, Defileul Topliţa-Deda, Munţii Călimani – Gurghiu.
Aşezări omeneşti: oraşe (Sovata, Cristuru-Secuiesc, Sighişoara, Târgu-Mureş, Regin, Topliţa) şi sate (Praid, Crişeni şi Corund), tipuri de aşezări, cu specificul construcţiilor şi al ocupaţiilor.
Obiective propuse pentru vizitare: Salina şi ştrandul cu apă sărată din Praid, Lacul Ursu din Sovata, Muzeul pălăriilor de paie din Crişeni, Cetatea, Muzeul de istorie şi Biserica mănăstirii din Sighişoara, Cetatea Medievală din Târgu- Mureş.
Informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în albumele claselor şi în lecţiile de recapitulare- evaluare.
Prof. Daniela Dobrean
Impresii din excursie

Cu ocazia excursiei din data de 17 mai 2008 am vizitat o mulţime de locuri minunate, dar dintre acestea cel mai mult m-a impresionat Salina din Praid, situată la 180 m adâncime, cu bisericuţa, cu locul de joacă pentru copiii veniţi aici pentru cura de sănătate. Acolo am văzut oameni veniţi de pretutindeni chiar şi din străinătate pentru a respira aerul sărat din adâncimea pământului, din America,Germania, Austria. Am admirat statuile din bisericuţă sculptate în sare – Fecioara Maria, Isus Cristos, Apostolii -, albul strălucitor al pereţilor din sare, am privit copiii care se jucau cu mingea şi se dădeau pe tobogan, oamenii care făceau exerciţii fizice sau jucau tenis de masă. Pentru a ieşi din salină, am urcat 250 de trepte, apoi am parcurs o oarecare distanţă şi cu autobuzul.
(Sebastian Rotaru, Dan Juverdean, Alin Urzică,Alexandru Muscă, clasa a V-a)
Crişeni este de asemenea un loc interesant. Deşi este un sat mic şi modest, acesta se face cunoscut prin păstrarea unui vechi meşteşug: confecţionarea pălăriilor din paie. La Crişeni am vizitat muzeul pălăriilor din paie, înfiinţat în 2001, şi magazinul cu suveniruri confecţionate tot din paie (pălării, îngeraşi, inimioare, floricele), dar am văzut şi colecţia de pietre sculptate de apă şi de vânt luând forme diferite: de iepuraş, broască, raţă, câine etc. La Crişeni, satul pălăriilor de paie, am văzut şi cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de 2 m, pălărie care a intrat în „Cartea recordurilor”. Am aflat acolo cum se confecţionează pălăriile de paie şi cum se poartă de locuitorii acestei zone: românii îşi aşează pălăria de paie pe cap cu nodul în partea dreaptă, iar ungurii cu nodul în partea stângă. Am făcut, desigur, şi fotografii cu diferite pălării de paie, care ne vor aminti de această frumoasă excursie.
Am trăit una dintre cele mai frumoase zile din viaţa mea. Mulţumim doamnei Ileana Todor şi părinţilor noştri pentru această zi minunată.
Alexandru Lung, Denisa Popa, Bianca Urzică, Marina Moldovan şi Andreea Cotfas

Concursuri, emoţii şi succese

Andreea Natea, clasa a IV-a a ocupat locul al II-lea la Concursul de matematică, etapa judeţeană (înv. Mihaele Mezei)

„Sunt elev în clasa a V-a şi iubesc mult sportul Este al doilea an de când practic schiul şi în această iarnă am obţinut locul III la Concursul organizat la Harghita-Băi. Sâmbătă, 17 mai a.c. am participat la „Maratonul Sănătăţii” organizat la Miercurea Ciuc şi m-am clasificat pe locul al IV-lea. Practic cu plăcere diferite sporturi, dar schiul este cel preferat; el mi-a adus multe bucurii şi prin el mi-am făcut mulţi prieteni.”
Ciprian Dobrean – Perghelt, clasa a V-a
Colectivul de redacţie:
prof. Daniela Dobrean, prof. Sofia Cutlac, prof. Maria Şerban,înv. Ileana Todor, Andrada Szebeni, Bianca Urzică, Andra Popa, Răzvan Urzică, Denisa Popa, Bianca Hurubă, Elena Savu
Au colaborat: elevii claselor V, VII, VIII, X, XI, XII
Profesor DOINA DOBREAN - coordonator şi editor