duminică, 10 mai 2009

Concursuri, olimpiade, Laudă semințelor (En), Ecologie, Proiect educațional


 Lycem, nr. 2 (50), aprilie-mai, anul XIII
EDITORIAL:
- Revista Lyceum, la numãrul 50!


În anul 1996, un grup de elevi inimoşi ai liceului nostru mi-au cerut sprijinul pentru a scoate o revistă şcolară. Am realizat-o doar sub formă de foi volante A4, foarte greu atunci de tehnoredactat şi multiplicat deoarece şcoala nu dispunea de aparatura necesară.
Revistei redactate de liceeni şi pentru liceeni i s-a dat numele „Lyceum”, cu subtitlul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.
În articolul-program „Către cititori”, publicat în primul număr, se exprima preferinţa pentru o revistă de tip caleidoscopic, oglindind cu fidelitate specificul şcolii noastre, situată în ambianţa unei localităţi rurale din nordul judeţului Harghita.
În anul 2006, la împlinirea a 10 ani de activitate, au văzut lumina tiparului o bună parte din materialele publicate sub formă de foi volante în acest interval de timp de către cei peste o sută de colaboratori.
Cărticica „Din viaţa şcolii noastre. Consemnări, interviuri, opinii şi creaţii ale elevilor publicate în revista şcolară în deceniul 1996-2006. Coordonator: profesor Doina Dobreanu” conservă o mulţime de amintiri, crâmpeie alese de gând şi suflet ale elevilor care au învăţat la Grupul Şcolar „Miron Cristea” din Subcetate. Problematica abordată a fost variată: curriculum şcolar, olimpiadele şcolare, proiecte de parteneriat şcolar, impresii de călătorie, activităţile culturale, sportive şi distractive din şcoală, zilele şcolii, tradiţiile localităţii, interviuri, dezbateri, poezii şi proze.
Deşi iniţial revista a fost realizată doar de liceeni, în prezent găsim printre colaboratori şi elevi din clasele primare sau gimnaziale care fac parte din grupul şcolar al localităţii noastre.
Ultimele 10 numere ale publicaţiei noastre, începând din 15 ianuarie 2008, pot fi citite pe internet, pe http://www.revistalycem.blogspot/, blog unde sunt înserate şi multe fotografii care ilustrează activităţile şcolare pe care elevii le prezintă în publicaţia lor.
Citeam dăunăzi un comentariu pe marginea revistei publicat pe blog de Cristian Dimofte:
„Sunt mândru să văd că respectiva "foaie" s-a modernizat şi se scrie şi electronic. Sunt mândru de voi, cei care faceti posibilă apariţia, din când în când, a acestei "reviste" prin micile şi interesantele articole pe care le scrieţi. Sunt mândru că şi eu am fost cândva ca voi, mic redactor la aceasta "revistă". Felicitări celor care fac acest proiect încă să meargă, în special doamnei profesoare Doiniţa Dobrean, şi felicitări vouă, mici redactori ai articolelor care fac o "revistă" mică să fie ceea ce s-a dorit a fi: "Foaie pentru minte, inimă şi literatură a elevilor...".Revista a ajuns la numărul 50, iar eu, coordonatorul fidel al unui colectiv de redactori mereu în schimbare, sunt în prag de pensionare…
Îndemnul pe care îl adresez elevilor şcolii noastre este să continue frumoasa tradiţie cu curaj şi cu încredere în forţele lor şi în dăruirea profesorilor care îi pot sprijini cu dragoste.
Cuvântul scris şi tipãrit are menirea de a lega generaţiile şi de a ne îmbogãţi viaţa noastrã spiritualã. Prof. Doina Dobrean

CURRICULUM ŞCOLAR:

- Ora de dirigenţie la clasa a VIII-a cu tema: “Consecinţele nocive ale alcoolului, tutunului şi cafelei”
Ora de dirigenţie despre consecinţele nefaste ale consumului de alcool, tutun şi cafea a fost frumoasă, interesantă şi educativă. Eu cred că ne-a ajutat foarte mult pe toţi elevii clasei, acum la vârsta adolescenţei şi a tentaţiilor de tot felul. De ce tinerii încep să fumeze şi să consume alcool şi cafea, ne întrebăm. Unii o fac din curiozitate, iar alţii ca să pară mai maturi, dar sânt situaţii în care copiii deprind aceste lucruri chiar în familiile lor.
În viaţa reală ar trebui să se întâmple la fel ca în sceneta interpretată de colegii mei la ora de dirigenţie: alcoolul şi tutunul să fie nu doar acuzaţi şi judecaţi în instanţă, ci definitiv alungaţi din viaţa noastră. E bine să cunoaştem riscurile pe care ni le asumăm în cazul consumului de alcool, tutun şi cafea.
Eu sunt hotărâtă să nu-i primescniciodată în viaţa mea deoarece iubesc viaţa şi cred că pot fi fericită şi în alt fel. Elena Savu

Mi-a plăcut această oră de dirigenţie şi mai ales faptul că eu am interpretat rolul procurorului în procesul intentat unor droguri care dăunează grav organismului uman. Am rămas convinşi că ele ne fac numai rău şi că ne provoacă diverse boli necruţătoare, unori ireversibile.
Eu aş dori ca să abordăm în mod asemănător şi alte teme precum: invidia, cearta şi bătaia, care ne provoacă multă suferinţă sufletească. Andrei Roşca

În ora de dorigenţie am discutat despre factorii care afectează cel mai mult sănătatea noastră: tutunul, alcoolul şi cafeaua. Am discutat şi despre un caz în care un copil de vârsta noastră, consumând alcool în cantitate mare, a fost privit cu îngăduinţă şi indiferenţă de prietenii lui, parcă curioşi să vadă care va fi dewnodământul. El s-a simţit rău, iar prietenii s-au distrat pe seama lui. Eu, în locul lui, m-aş fi simţit îngrozitor din mai multe motive: Pentru că mi-am dezamăgit părinţii care au încredere în mine, pentru că aceia pe care i-am crezut prieteni nu sunt prieteni adevăraţi, pentru că o perioadă de timp îmi va fi ruşine de mine şi de fapta mea şi pentru că poate o vreme voi fi arătat şi cu degetul şi ocolit.
Pentru a evita aceste situaţii, trebuie să îţi alegi prietenii cu mare grijă, după preocupări şi pasiuni comune. Bianca-Maria Hurubă

Am interpretat în scenetă rolul alcoolului adus pe banca acuzării. Ne-am şi distrat interpretând sceneta, dar am învăţat multe lucruri noi, care ne-au pus pe gânduri, aflând câte victime face anual consumul necumpătat de droguri precum alcoolul, tutunul şi cafeaua. Oana Suciu
Cum distrug tutunul, alcoolul şi cafeaua organismul, cum şi de ce devin unii dependenţi de aceste droguri, cum poate un om să se ajute pe el însuşi prin a stopa consumul de droguri pentru a evita dependenţa de le au fost doar câteva din întrebările la care am căutat şi găsit răspuns în această oră de dirigenţie. Am discutat aprins problema, iar unii dintre colegi şi-au mărturisit cu sinceritate propriile lor experienţe şi felul în care au reuşit, din proprie iniţiativă, să renunţe la consum. Cred că toţi am rămas convinşi că cel mai important lucru este să ne păstrăm propria sănătate şi a celor din jur, evitând consumul de droguri. Aurelian Dragomir

ACTIVITÃŢI ECOLOGICE
- Sã iubim natura!

Începând din anul 1970, când milioane de americani au manifestat în favoarea unui mediu natural mai sănătos, ziua de 22 aprilie este recunoscută pe plan mondial a fi Ziua pământului, ca o expresie comună, ca o dorinţă publică de a construi o societate stabilă.
Multe comunităţi şi grupuri aleg sa organizeze activităţi legate de mediul înconjurător, pe perioada denumită Săptămâna Pământului, adică în săptămâna de dinaintea Zilei Pământului sau chiar în Luna Pământului (toata luna aprilie).
Pe întreg globul, pe data de 22 aprilie, se organizează acţiuni de ecologizare, plantări de copaci, excursii în natură, concursuri cu teme de mediu, activităţi legate de menţinerea unui mediu curat. Toate aceste manifestări au scopul de a educa şi mobiliza oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător, de a inspira necesitatea de a acţiona, la nivel personal, comunitar, naţional şi internaţional.
Pentru noi, creştinii ortodocşi şi greco-catolici, sărbătoarea aceasta, a Pământului, premerge sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, sărbătoare cunoscută şi sub numele de Sângeorz, care anunţă începutul verii pastorale. Nişte corespondenţe există, cu certitudine, între Sărbătoarea de Sângeorz şi Ziua pământului. Cele mai multe obiceiuri împământenite în zona noastră etnografică legate de Sângeorz şi de alte sărbători ale Primăverii, ca Paştele şi Armindeni, au fost abandonate în timp, dar importanţa acestor sărbători în spiritualitatea noastră tradiţională ne obligă să amintim câteva dintre practicile şi obiceiurile de odinioară: aşezarea unor ramuri înmugurite, în special de salcie, înfipte în glii înverzite, la intrările în gospodării cu scop protector împotriva forţelor răului, atât la Sângeorz, cât şi la Armindeni, apoi focul purificator aprins în fiecare gospodărie în Joia Mare.
În localitatea noastră, în special la şcoala noastră s-au iniţiat în luna aprilie 2009 mai multe activităţi cu scop educativ, la care au participat mulţi elevi şi multe cadre didactice:
- 10 aprilie 2009: campanie de ecologizare în toată comuna, curăţirea, amenajarea spaţiilor verzi şi a rondurilor din incinta curţii şcolare;
- 22 aprilie, de Ziua Pământului: s-a făcut o plimbare pe biciclete, condusă de prof. Daniela Dobrean;
- 24 aprilie: elevii claselor V-VIII, conduşi de prof. Elena Cotfas, Daniela Dobrean şi Doina Dobrean, au participat la o lecţie în aer liber, în care au învăţat să conştientizeze protejarea florei sălbatice, a plantelor ocrotite prin lege, aşa cum este şi laleaua sălbatică, tot mai rar întâlnită în Poiana Mureşului din comuna noastră.
Trebuie să ne unim în a construi o lume sănătoasă, curată şi diversă pentru generaţiile ce vor urma. Dacă nu avem grijă de viitor, de vieţile urmaşilor noştri, ceea ce avem şi ne bucură azi se vor putea vedea doar în cărţi şi în muzee şi se va învăţa despre ele numai la orele de istorie.
Prof. Doina Dobreanu








STIMAŢI CONSĂTENI!

VĂ RUGĂM SĂ VĂ ALĂTURATI ACŢIUNII DE CURĂŢENIE A LOCALITĂŢII NOASTRE, INIŢIATĂ CU OCAZIA ÎNTÂMPINĂRII SĂRBĂTORILOR DE PRIMĂVARĂ.
CURĂŢENIA ÎNSEAMNĂ SĂNĂTATE!
VREM SĂ TRĂIM ÎNTR-O LOCALITATE CURATĂ, EUROPEANĂ!
VREM SA ASTEPTAM FLORIILE SI PASTELE ÎNTR-O ATMOSFERĂ DE CURĂŢENIE, DRAGOSTE, RESPECT FAŢA DE NOI ÎNŞINE ŞI FAŢĂ DE TOT CEEA CE NE ÎNCONJOARĂ!
FIŢI ALĂTURI DE NOI!
STOP POLUĂRII!
STOP DEŞEURILOR ARUNCATE PRETUTINDENI!

Acesta a fost mesajul pe care elevii şi şi cadrele didactice de la Grupul Şcolar „Miron Cristea”- Subcetate l-au difuzat pretutindeni în localitate, cu ocazia campaniei de curăţenie iniţiată în data de 10 aprilie 2009.

Au fost adunaţi zeci de saci cu murdării, cu deşeri de tot felul, în primul rând din mase plastice. Sperăm ca iniţiativa noastră să-i mobilizeze pe toţi cetăţenii din localitatea noastră.

CONCURSURI ŞCOLARE

- Elevi premiaţi la concursuri, mândria şcolii
OLIMPIADE SCOLARE


Concursul de limba si literatura românã “Ionel Teodoreanu” etapa judeţeanã:
- Locul III: Andreea-Raluca Natea, V, prof. Sofia Cutlac
-Menţiune: Aurelian Dragomir, VIII, prof. Sofia Cutlac

Concursul de limba şi literatura română “Mihai Eminescu”
Etapa judeţeanã:
-Menţiune: Ioana Vaidoş, IX, prof. Crina Gabor

„Micul matematician”, clasele II-IV
- Ana-Alexandra Dobrean, IV (95 puncte), înv. Ileana Todor
-Cosmin Bordea, III (87 puncte), înv. Maria Ţepeluş

+_Poezie, etapa zonalã:
Locul I: Andreea Natea, clasa a V-a
Locul III: Denisa Popa, clasa a VI-a
Menţiune: Bianca Urzicã şi Cristian Cotfas
+_Poezie, etapa judeţeanã:
- Locul III: Andreea Natea, clasa a VI-a

CONCURSUL NAŢIONAL
„Laudã seminţelor, celor de faţã şi-n veci tuturor!”


I.Etapa judeţeană
TRADUCERE ELEVI (în francezã; profesor îndrumãtor: Doina Dobrean):
Premiul I: Raluca Boldi
Premiul II: Andra-Diana Popa şi Andrei Tompea
Premiul III: Ioana Vaidos şi Teodora Mindru
· TRADUCERE ELEVI (în englezã, prof. îndrumãtor: Maria Serban)
Premiul I: Alexandra Cotfas
Premiul II: Gabriel Suciu
ARTE PLASTICE (prof. Îndrumãtori: Zorel Suciu şi Doina Dobrean:
Premiul I: Cosmina Oltean
TRADUCERE PROFESORI (în francezã):
Premiul III: Doiniţa Dobrean
II. Etapa finalã
TRADUCERE ELEVI
Mențiune: Alexandra Cotfas
ARTE PLASTICE:
Menţiune: Cosmina Oltean

OLIMPIADA NAŢIONALÃ A SPORTULUI ŞCOLAR:

FOTBAL - Faza judeţeanã:
Locul II: echipa de fotbal bãieţi clasele V-VIII. Profesori: Ilyes Elemer si Horia Dobrean
SCHI
- Ciprian Dobrean Perghelt: Locul III la Maratonul sãnãtãţii, ediţia XXVII, Harghita-Bãi, locul III la Concursul de schi fond, ediţia XXII, Bucin; locul IV la ştafetã, la Harghita-Bãi şi Bran. Antrenor: Petru Dobrean

ACTIVITÃŢI UMANITARE


- În aşteptarea Paştelui
Eram în perioada premergătoare sărbătorii Paştelui. Fiecare copil aştepta cu nerăbdare această sărbătoare pentru bucuriile pe care ni le oferă, în primul rând vacanţa şi darurile pe care le primim.
La propunerea doamnei educatoare Viorica Urzică, elevi şi cadre didactice de la şcoala noastră am iniţiat activităţi prin care să aducem bucurie copiilor de la şcolile primare din satele aparţinătoare comunei noastre, Călnaci şi Filpea. Mai întâi am pus afişe: „Vine iepuraşul, la Grădiniţa din Călnaci!” şi „Dar din dar se face rai”, prin care am propus colectarea de jucării, hăinuţe, rechizite şi dulciuri pe care să le oferim copiilor de la Grădiniţa din Călnaci, respectiv de la Şcoala din satul Filpea.

„ Am aşteptat cu nerăbdare ziua în care aveam să-i vizităm pe copiii de la Şcoala din Filpea. Am străbătut o parte din drum cu microbuzul şcolii, apoi pe jos, iar pachetele cu daruri le-am dus cu o căruţă. Era o zi foarte frumoasă. Soarele primăvăratic, câmpul înverzit, copacii înmuguriţi ne vesteau renaşterea naturii şi apropierea sărbătorii Învierea Domnului Isus Hristos. Am făcut un mic popas la Biserica din satul Filpea, situată pe culmea unui deal, într-un loc mirific, pentru că părintele paroh Marius Ciubucă l-a transformat într-un colţ de rai. L-am găsit pe părinte în biserică, ne-a aşteptat cu drag, ne-a prezentat lăcaşul de cult, picturile superbe, ne-am rugat împreună şi ne-a binecuvântat.
Copilaşii ne-au aşteptat la şcoală cu bucurie, timizi pentru că nu mai văzuseră niciodată atâţia copii în şcoala lor mică. Am petrecut clipe minunate, de mare satisfacţie împreună cu ei, bucuroşi de gestul nostru şi de încântarea lor, dar şi pentru că ne-am făcut noi prieteni.” (Aurelian Dragomir)

„ Am fost fericiţi că am putut să facem o mare bucurie unor copii care trăiesc la o margine a comunei noastre, în case de multe ori izolate. Ne-am jucat, am alergat, am râs, ne-am împrietenit. Toţi am fost trişti la despărţire, dar noi ne-am promis că vom reveni, chiar de 1 iunie, de ziua copilului.! (Elena Savu)

„Copiii de la şcoala din Filpea ne-au impresionat plăcut. Blânzi, delicaţi, sfioşi, ne-au încântat cu poeziile şi cântecele lor. Ne-au spus că nu mai văzuseră la un loc atâţia copii. Ne-am jucat cu ei vreo două ore, afară, mângâiaţi de soarele blând de primăvară, am făcut multe fotografii. La urma urmelor şi noi suntem tot copii, doar un pic mai mari. A fost o zi superbă pentru toţi.” (Iuliana Cherecheş)
“Vestea ca anul acesta Iepuraşul vine la grãdiniţa din Cãlnaci, amplasatã la câţiva kilometri de centrul comunei - într-un loc frumos, de altfel, cu murmur de izvoare şi freamãt de codru - i-a bucurat pe copii. Au învãţat cu plãcere cântece şi poezii şi au realizat desene frumoase în acuarelã şi colaje cu materiale din naturã. Emoţionaţi peste masurã, piticii de la grãdiniţã nu au putut spune nici mãcar ''mulţumesc'' la primirea darurilor, însã strãlucirea din ochii lor şi tremurul mânuţelor care primeau jucãriile aduse de elevii de la şcoala coordonatoare exprimau suficient trãirile lor.Atmosfera, în care inimi mãrinimoase dãruiau altor inimi bucurie, a devenit una foarte caldã, prietenoasã.
Concluziile? Mai existã bunãtate! Bucuria vine din lucruri mãrunte. Un zâmbet de copil este cel mai frumos lucru de pe pãmânt!”
Educatoare Viorica Urzicã - Cãlnaci

DISCIPLINA ŞCOLARÃ
- Despre violenţa în şcoalã.
Dezbatere cu elevii clasei a XI-a şi a XII-a

Adina Cotfas :
Violenţa în şcoli este un fenomen întâlnit pretutindeni în România. Violenţa verbală dă naştere violenţei fizice. Pentru a rezolva conflictele şcolare trebuie cunoscute motivele declanşării acesteia.
În primul rând contează cei şapte ani de acasă, educaţia primită de la părinţi, mediul în care acesta trăieşte. Anturajul poate fi de asemenea prielnic generării conflictelor dintre elevi. Chiar dacă anumite aspecte de comportament ale membrilor grupului nu le consideră adecvate, acţionează conform regulilor impuse în grup, de teamă de anu fi daţi la o parte. Dorinţa de a ieşi în evidenţă, teribilismul vârstei, nevoie de se face cunoscut sunt factori care îi împing spre violenţă.
Una dintre soluţii pentru reducerea actelor de violenţă este consilierea elevilor de către psihologul din şcoală, în colaborare cu părinţii şi cu profesorii.

Ionela- Doruţa Cosma :
Eu cred că sistemul educaţional ar trebui să intervină prin măsuri de soluţionare a conflictelor şcolare, prin introducerea unor cursuri care să ofere sprijin părinţilor cât şi elevilor- problemă, acei elevi care au dificultăţi în comunicarea cu părinţii sau provin din familii în care predomină climatul conflictual.

Maria Fekete :
Violenţa reprezintă o manifestare, un act de furie care se declanşează atunci când subconştientul nostru nu permite rănirea propriului eu. Sunt martoră zilnic la şcoală la tot felul de răbufniri ale elevilor de tot felul (insulte, porecliri, îmbrânceli, injurii, strigăte), manifestări care astfel perturbă liniştea pauzelor noastre. Eu cred că una dintre cauze este invidia. S-au luat măsuri pentru disciplinarea elevilor şi sper ca acestea să fie eficiente şi să amelioreze situaţia prezentă.

Raluca Boldi :Lipsa de educaţie generează un comportament primar, brutal, lipsit de respect şi conduce la violenţă. Violenţa este prezentă peste tot. Între elevi apar forme specifice de violenţă, începând cu agresivitate verbală şi terminând cu bătăi. Este nevoie de mai multă supraveghere şi de lecţii în care elevii să fie învăţaţi să comunice şi să li se formeze convingeri că violenţa nu rezolvă problemele de nici un fel.

Răzvan Sbanca :
Din punctul meu de vedere violenţa verbală este mai frecvent întâlnită decât cea fizică. Cauzele trebuie căutate în primul rând în exteriorul şcolii, unde elevii îşi cultivă limbajul acesta periferic şi agresiv, apoi şi în interiorul şcolii, ca o manifestare a invidiei.Trebuie să se apeleze urgent la măsuri de prevenţie, de stopare şi apoi de eradicare: consilierea pe care o poate face psihologul şcolii în colaborare cu dirigintele şi cu părinţii, dar şi scăderea notei la purtare în raport cu gravitatea abaterii de la disciplina şcolară.

Cătălin Hârlav :
Sunt destui elevi care se comportă agresiv unii cu ceilalţi, se jignesc, nu mai ascultă de nimeni, probabil nici de părinţi, dacă de profesori nu le pasă. Presupun că unii şcolari sunt influenţaţi şi de situaţia lor familială, asistând la scene de violenţă create de chiar părinţii lor.
Eu cred că violenţa poate fi prevenită dacă s-arinstitui şi respecta câteva reguli de convieţuire atât în fiecare familie cât şi în colectivităţile şcolare: copiii trebuie crescuţi în linişte şi în armonie, cu dragoste, blândeţe şi calm pentru a-i înzestra cu aceste trăsături; în şcoli, copiii care reprezintă un „pericol” pentru colectivele de elevi ale claselor trebuie să primească asistenţă psihologică, să fie ajutaţi să-şi conştientizeze conduita reprobabilă, să-şi limpezească mintea. Ar trebui montate nişte camere de supraveghere pentru a fi reperate toate cazurile de indisciplină; profesorii trebuie să-i ajute pe elevi, să-i înţeleagă şi să-i dojenească părinteşte, cu blândeţe şi cu calm.
Virginia-Alexandra Rîpan :Violenţa, împlicit cea întânită în rândul tinerilor, pare a se amplifica de la un an la altul, dacă urmărim anunţurile zilnice ale programelor de televiziune. Cauzele sunt multiple: de ordin social, educaţional, media…
Părinţii trebuie să supravegheze mai atent timpul liber al copiilor lor, programele de televiziune pe care le vizionează, site-urile de pe internet pe care le vizitează, grupul de prieteni. Foarte multe desene animate au o tentă de violenţă, iar copiii se imaginează adesea eroii unei astfel de poveşti. Dar cei mari, pentru a oferi modele de comportament normal şi civilizat generaţiei tinere, trebuie să-şi supravegheze cu mai multă responsabilitate propriul lor comportament şi limbaj deoarece copiii copiază ceea ce văd şi ceea ce aud. Să nu uităm că viitorul îl prefigurează prezentul.

RELAŢIA ŞCOALÃ – FAMILIE
- Proiectul educaţional “Şcoala şi familia - prieteni buni”

MOTO:
Bucuria de a avea copii să o legăm de datoria de a-i forma ca oameni de valoare!

Grupul Şcolar „Miron Cristea” Subcetate organizează în perioada 11-17 mai 2009 o serie de activităţi în cadrul proiectului educaţional „ Şcoala şi familia - prieteni buni” la care sunt invitaţi să participe părinţii alături de profesorii şi de elevii acestei şcoli. Această manifestare se adresează în primul rând părinţilor în vederea deprinderii unei bune colaborări şcoală-familie.
Obiectivele acestui proiect educaţional sunt: eficentizarea relaţiei familie-şcoală, aducerea la cunoştinţa părinţilor a strategiilor de cunoaştere a copiilor, crearea oportunităţilor ca părinţii să se împrietenească între ei şi să-şi împărtăşească experienţele individuale, stabilirea unei relaţii de încredere şi comunicare între şcoală şi familie pentru a veni în sprijinul dezvoltării morale, sociale şi psihologice a copilului, iniţierea unor acţiuni comune prin contactul direct al grupului de părinţi cu dascălii.
Echipa de proiect formată din: Dobrean Vasile-director, Cutlac Ioan-director adjunct, Dobrean Daniela-profesoară, Vodă Sanda–profesoară, Marc Dorina – psiholog şcolar au propus mai multe tipuri de activităţi cum ar fi activităţi de informare şi consiliere psihologică, activităţi de înfrumuseţare şi curăţare a curţii şcolii, precum şi activităţi distractive.
Astfel părinţii şi profesorii vor avea posibilitatea să participe la o serie de dezbateri şi informări în cadrul întâlnitilor de lucru cu temele: : „Strategii de comunicare asertivă”, „Încrederea în sine şi stilurile parentale”, în care părinţii vor fi informaţi şi consiliaţi de d-na psiholog cu privire la căile de formare a comportamentului dezirabil la copil, stilurile parentale şi comportamentele corespunzătoare ale copiilor, precum şi despre noile strategii de relaţionare cu copiii.
De asemenea vor mai fi o serie de activităţi de curăţare şi înfrumuseţare a şcolii şi a curţii acesteia prin curăţarea şi amenajarea terenului de sport, confecţionarea de băncuţe şi coşuri de gunoi pentru curtea şcolii, plantarea de flori şi împodobirea holurilor cu ghivece de flori etc., activităţi la care vor participa părinţi, profesori şi elevi. Activităţile distractive se vor materializa prin jocuri sportive (fotbal, volei, şah, table, tenis de masă, etc) pentru părinţi şi profesori, jocuri distractive şi concursuri pentru elevi. Săptămâna se va încheia cu „Balul Părinţilor”, care va avea loc duminică şi la care vor participa părinţii şi profesorii.
Acest parteneriat şcoală-părinţi rămâne o acţiune prioritară cu atât mai mult cu cât materializarea acestuia dovedeşte practic că oferă avantaje tuturor părţilor implicate: părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii şi modul lor de manifestare în cadrul grupului, se stabilesc relaţii mai apropiate între părinţi şi profesori, părinţii, cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor la luarea unor decizii importante în activiatea şcolii.
Sperăm ca noi dascălii să-i putem convinge pe părinţi de necesitatea colaborării strânse între şcoală şi familie. Această colaborare indică direcţia bună pe care trebuie să o ia copilul. Lipsa de colaborare duce la eşec şi, din nefericire, cel care este învins este elevul.
Deci este necesar să să fim împreună cu copilul şi alături de el pentru a realiza o educaţie corespunzătoare.
Prof. Sanda Vodă şi Daniela Dobrean

« Suntem încântaţi de ideea acestui proiect, atât eu cât şi părinţii mei. Sper ca împreună, profesori, părinţi şi elevi, să realizăm lucruri frumoase. Era nevoie de o astfel de iniţiativă pentru a pune la punct, atât cât se poate, baza sportivă a şcolii.» Raul Buzilă

« Scopul acestui proiect este de a stabili o relaţie mai strânsă între şcoală şi familiile elevilor : este minunat să fim împreună părinţi, profesori şi elevi. Este nevoie de iniţiative şi apoi de multe mâini pentru ca munca să dea roade. Sperăm ca la finalul acestei săptămâni şcoala noastră, în special baza sportivă să arate altfel. » Adriana Muscă

ACTIVITÃŢI DISTRACTIVE
- « I Maghi di Oz » la Subcetate

Am aşteptat cu nerăbdare întâlnirea cu Vrăjitorii din oz /I Maghi di Oz. În realitate, ei sunt nişte tineri italieni simpatici, care, în ipostaza de clwni ne-au făcut să uităm de toate micile noastre probleme şi să ne bucurăm împreună , binecuvântaţi de soarele prietenos de primăvară.
După spectacolul pe care l-au prezentat în faţa noastră, Maghi di Oz au oferit cadouri copiilor, apoi au fost invitaţi la Centrul de Plasament din localitatea noastră, copiii de aici bucurându-se de prezenţa lor.
Venirea magilor în şcoala noastră din Subcetate a fost un bun prilej de distracţie şi de a cunoaşte persoane dintr-o ţară despre care am vrea să ştim cât mai multe lucruri. I-am apreciat pe aceşti tineri care îşi petrec timpul liber încercând să aducă bucurie în inimele copiilor, jucându-se ei înşişi de-a clownii. Au fost însoţiţi de sora Rosella, care trăieşte de 15 ani în ţara noastră şi care vorbeşte foarte frumos româneşte.
Îmbrăcaţi caraghios, făcând tot felul de ghiduşii, împlicându-ne şi pe noi, magii ne-au făcut să ne simţim bine şi să ne distrăm. Pentru momentele de bucurie oferite noi i-am răsplătit cu aplauze şi zâmbete. A fost o experienţă interesantă atât pentru noi cât şi pentru ei. Mesajul pe care ei ni l-au transmis este că poţi fi fericit bucurându-te de lucruri simple şi că poţi reuşi ajutat de prieteni adevăraţi şi muncind alături de ei.
Elena Savu, Andrei Roşca, Oana Suciu, Alexandra Ciubucă



CONTINUATORI AI TRADIŢIILOR STRÃBUNE
- Iubim dansurile tradiţionale!


    Suntem în clasa a VIII-a şi de tot atâţia ani am descoperit pasiunea pentru dansurile româneşti din zona noastră. Doamna învăţătoare Ileana Todor a fost aceea care ne-a insuflat această pasiune şi care ne-a cultivat-o şi după terminarea clasei a IV-a. Primii paşi i-am făcut învăţând “Alunelul”. Acum ştim mai multe dansuri precum: ştraierul, învârtita, ţărăneşte, “Floricica”. 
Îmi plac chiuiturile caretrebuie strigate în timpul jocului în ritmul melodiei. Bucuria care se citeşte pe chipul doamnei învăţătoare când ne vede dansând ne face să continuăm, să fim uniţi şi să dăm ceea ce este mai bun din noi. Îmi place foarte mult să dansez mai ales jocurile de pe la noi. Când dansez, uit de toate problemele şi grijile, ceea ce mă face să mă simt bine. Sunt sigură că atâta timp cât vor mai exista dascăli ca învăţătoarea noastră, Ileana Todor, tradiţiile noastre vor dăinui cu siguranţă. Bianca Hurubă, clasa a VIII-a

CÃRŢI NOI
- Sachim Bârsanu, « Pescuitorul de perle », 2009


    Sachim Bârsanu, originar din Ţara Bârsei (Braşov), este pseudonimul liric al lui Achim Săniuţă, cunoscut profesor – inginer la Topliţa, judeţul Harghita. Apariţia postumă a acestui volum de versuri se datorează fiicelor sale, doamna Dr. Doina-Suzana Pop şi doamna Rodica Calinovici, care îl consideră un pios omagiu adus părinţilor lor, înfăptuind astfel dorinţa semnatarului acestor poezii, exprimată în poezia Peste o sută de ani, de a „râde-ntr-o carte prin pagini,/ În amintiri şi-n imagini”. Volumul se deschide cu poezia Prefaţă, în care poetul mărturiseşte intenţia să cânte „un fir de poveste”. Versurile sale ne spun povestea proprie, care devine povestea unei generaţii, a unui neam şi popor, a omului, în general.
Sachim Bârsanu abordează eternele teme lirice: zbaterile eului liric, iubirea, istoria, natura, singurătatea etc., pe care le modelează în sonete, în vers clasic sau modern, dar şi în ritmul şi metrul poeziei populare. 
Citind poeziile lui Sachim Bârsanu, impresia este că acestea sunt izvorâte din preaplinul sufletului său, un spirit incandescent, plenar, solar, „argint viu” (Împlinire), că registrul lor imagistic este în strânsă concordanţă cu mişcări sufleteşti nebănuite. În acest sens, poetul se confesează cu sinceritate astfel: „ Simt energii clocotitoare-n mine” (Eu), „Trunchiul meu e plin de muguri” (Împlinire), „Simt câteodată atâta dor în mine!” (Mizar), „Vreau mustul gliei să-l prefac în roade” (Mustul gliei), „Mi-am mlădiat fiinţa ca s-ajung/ Scânteia minţii să mi-o semăn stih” (Spre semne).
Inspiraţia o găseşte în problematica eului, în istorie, în legendele şi doinele populare, în contemporaneitate, în freamătul misterios al naturii, în mitologie. 
Poeziile lui Sachim Bârsanu comunică o bogăţie de trăiri sufleteşti şi de atitudini: nostalgia copilăriei pierdute „sub Tâmpa” (Copilul), dar şi dorul de cei rămaşi „acasă” (Nu-i colb pe chipul vostru drag), extazul în faţa miracolului naturii (Faptul zilei, Răsăritul, Vară, Toamnă, Iarna, Cadru romantic), sentimentul de comuniune cu pământul personificat, cu universul şi cu stihiile naturii (Fruct), bucuria reîntâlnirii unui vechi şi drag prieten (Scrisori. Lui Radu Cârneci) ca şi cea a regăsirii unei vechi iubiri (Muguri noi). 
Emoţionante sunt poeziile în care poetul îşi elogiază pământul străbun (Stăpânul dac, Inscripţie), neamul (Sămânţa neamului, Hora), limba maternă (Legământ: 
„ Grăire, cea mai dulce-ntre surori/ Cu versul cald şi blând, ca de crăiţă”), dascălii (Dascălul, La marii dascăli), totodată iubirea şi viaţa (Omagiu), dar şi neamul de Dobreni din Subcetate, din care descinde soţia sa, Maria (Pe-un motiv de baladă, Imn Dobrenilor). 
Prin universul liric al poeziilor sale, prin sinceritatea trăirilor şi a expresiei, şi nu numai, îl simţim pe Sachim Bârsanu un demn urmaş al clasicilor literaturii române: George Coşbuc şi Lucian Blaga, Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi.
        Prof. Doina Dobreanu

Sonet târziu
Ce suflet trist s-a întrupat în tine
Că te-a cuprins imaginea durută,
Ce suflet trist s-a întrupat în tine,
Salcie, la mal de ape, mută?

Tu ramuri noduroase le desfiri
Deasupra pânzei limpezi, ca o rugă
Şi, clătinându-ţi lujerii subţiri,
Laşi vântului atâta loc de fugă…

Ce suflet trist s-a întrupat în tine,
Din ce meridian, de unde oare,
Când astă-vară te-mbătai de soare

Şi ciripeai cu ramurile pline?
Ce suflet trist s-a întrupat în tine
Salcie, cu ramuri plângătoare?

Ţara
Stăteau bunicul şi-un nepot la soare:
- Bunicule, tu ai avut bunic?
- Avui, pe când eram ca tine, mic;
Acuma moşu-i oale şi ulcioare…

- Dar moşul tău, avu şi dânsul moşi?
- Avu, copile. Moşii lui sunt ŢARA.
Voi azi îi sunteţi, dragă, primăvara
Înmugurită din strămoşii toţi.

Peste o sută de ani
Peste o sută de ani
Nu voi mai rupe frunze şi flori de castani,
Nu voi mai trece pe străzi
Ca ieri şi ca astăzi.

Peste o sută de ani,
Ca bulevardul cu străji de castani,
Voi râde-ntr-o carte, prin pagini,
În amintiri şi imagini.

Peste o sută de ani,
Cu frunze şi flori de castani,
Tristeţile mele de azi
Vor paşte la umbră de brazi,

Cirezile domnului,
Lauda somnului.


CONCURSUL NATIONAL LUCIAN BLAGA“Laudã seminţelor, de fatã şi-n veci tuturor!
Traducere elevi
THE POET
By Lucian Blaga

My friend, let us not speak the useless sound
With which the mortals used to call him.
Today, speaking on everyone’s behalf
He doesn’t have a face or a name- the poet
His life long has it amazed us
Like a song with blurry meaning
Like a strange unfaith.
Long years ago,
The poet, crushing his word, suffered
From all the troubles with masculinity
And he lit down his hardest, his most atrocious pains
To the loneliness mountain that he chose.
When at a sign
The blue sky has crashed
And the time’s minutes were passing by
Like edges through all humans,
Those years, the poet wanted to forget about his fellows and hearth
In the years of terrible fogs
When the mortals, with their saint humankind and flesh
Have destroyed themselves numberless
And life, how it vanished
If only it were enough
For the soul to embody itself on earth
The poet, with his deleted and lost name, took himself away
To the mountain’s protection,
Making himself a friend of the high stone summits
And not enough, still, he held himself around the destiny
Flanked by white and black solstices
The grand and lonely destiny.
He wasn’t killed by the harsh worry in the valley, nor was he killed by the thought
That God has stolen himself the power of incarnation
He wasn’t also crashed by the far away thunder
Nor was he crashed by tenebrous thoughts
And it also didn’t change him into ash
The lightning that has been for a moment
His guest on the doorstep.
He always used to promise himself
And his pace was an oath.
Allow me, my friend, to remind you that the Poet
Died long after that
Long after that, killed
By a thorn wet in the blue sky
Like by a bee needle of fire
The poet died killed by a rose on earth
By a thorn wet into
The simple blue, the simple light.
From now on, behind some bent bushes
All the nightingales shut up
Amazed by all happened.
The time nightingales from our rare gardens,
Have shut up into the light that appears uselessly
And without signs, from then now.
And they don’t know anything on this Earth
That could advice them to sing again
Poezie tradusă de Alexandra Cotfas - premiul I la faza judeţeană a concursului "Laudă seminţelor..." şi mentiune la faza natională

Colectivul de redacţie:
Adina Cotfas, Doruţa Cosma, Maria Fekete, Raluca Boldi, Cătălin Hârlav, Virginia Rîpan, Răzvan Sbanca, Andrei Roşca, Elena Savu, Bianca Hurubă, Aurelian Dragomir, Oana Suciu, prof. Sanda Vodă, prof. Daniela Dobrean, prof. Maria Şerban, educ. Viorica Urzică

Profesor coordonator şi tehnoredactor Doina Dobreanu