luni, 7 octombrie 2019

Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi al judeţului Harghita




  
Manifestare dedicată Anului omagial al satului românesc și
Zilei Mondiale a Educației
  
Toplița
5 octombrie 2019


PROGRAM

Sâmbătă, 5 octombrie 2019
Școala Gimnazială ”Miron Cristea” Toplița (sala de festivităţi)

I. Deschiderea lucrărilor conferinței.
Cuvântul organizatorilor, ora 1000 – 1030

II. Lucrări în plen, orele 1030 – 1300
                                                      Moderator: prof. Elena Mîndru

1. Contribuția învățământului confesional ortodox și greco-catolic, din  Transilvania, în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” - dr. Ioan LĂCĂTUȘU, prof. Vasile STANCU
2. Situația rețelei școlare din Comitatul Ciuc și accesul la educație la sfârșitul  sec al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea”, dr. Ana DOBREANU
3. Din istoria începuturilor învățământului românesc în școlile satelor Giurgeului harghitean. Retrospectivă din epoca modernă până la Marea Unire”, dr. Dorel MARC
4. Dumitru Gafton, întemeietorul școlii românești din Gălăuțaș-Harghita. Matricola studiilor sale superioare la Academia din Blaj, dr. Dorel MARC
5. Contribuții privind istoria școlii din Voșlobeni” dr. Costel Cristian LAZĂR
6. Biserică, şcoală şi comunitate, la românii din nordul actualului judeţ Harghita (1800-1918). Etape şi strategii de supravieţuire”,  dr. Iosif Marin BALOG, prof. Anişoara BALOG
 7. Învățământul românesc în școlile din cătunurile Vale și Călimănel ilustrat în publicistica interbelică ( 1927 - 1940).” – prof. Carmen BUCUR
8. Şcoala Varvigeană – elite şi comunitate”, prof. înv. primar Viorica OANĂ, prof. înv. primar        Elena POP, prof. înv. primar Aurelia DEAC 
9. Din istoria şcolii corbene”, prof. Mirela LAURENŢIU, prof. Raluca ZBANCA
10.              „Începuturile la Liceul Teoretic „Sf.  Nicolae” din Gheorgheni”, prof. înv.  primar              Mihaela MUSCĂ, prof. Alina MONDICS, bibliotecar Doina Gabriela BORZ
11.              ”Peste 250 de ani de învăţământ primar şi peste 60 de ani de învăţământ liceal la Subcetate (începând cu 1765, respectiv cu 1955)”, prof. Doina DOBREANU, prof. Vasile DOBREANU
12.              Casa Cititorului - un colț de rai în Cătunul Fundoaia din Bilbor, prof. înv. primar Lenuţa CIFU, prof. înv. preşcolar Elena HÂNGAN
13.              ”Învățătorii – ctitori ai școlii din Livezi” – prof. înv. primar Aurelia SUCIU
14.              ”Școala românească de la poalele Hășmașului”, prof. înv. primar Lucia BORBELI,                     prof. înv. primar Otilia TEIŞANU,  Pr. Cristian CRISTINOI

       III. Închiderea lucrărilor conferinței.
Prezentarea concluziilor, orele 1300 – 1330
                        IV. Moment artistic.


  









                           Felicitări Asociației Învățătorilor Harghiteni, personal Doamnei Inspector Școlar Elena Mîndru, președintele asociației, pentru lansarea invitației adresate cadrelor didactice de a sărbători Ziua Mondială a Educației, în acest an, prin participarea la conferința cu tema Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi a judeţului Harghita, ca manifestare dedicată Anului omagial al satului românesc. Este și anul sărbătoririi centenarului de la înființarea Universității Daciei Superioare din Cluj.
       Cei prezenți s-au bucurat de audierea unor expuneri interesante, bine documentate, atât ale invitaților de onoare: Dr. Ioan Lăcătușu, Dr. Ana Dobreanu, Dr. Costel Lazăr, cât și ale profesorilor și învățătorilor din diferite școli românești din Harghita.
       Am fost onorată să vorbesc despre începuturile învățământului din localitatea mea natală, Subcetate, în care m-am format și am și profesat timp de 40 de ani, localitate unde exista o școală primară încă în anul 1765, una din cele 55 școli cofesionale greco-catolice din Transilvania.
       Apreciez și susțin propunerea doamnei inspector școlar ca fiecare școală să-ți scrie monografia. Deși Liceul din Subcetate, cu o istorie frumoasă desfășurată în două etape: 1955-1958, 1961-prezent, are publicată o monografie din 2002, cuprinzând și un istoric al învățământului primar începând cu anul 1765, se cuvine a o revedea, completa, reactualiza și republica, mai ales că în anul următor se vor împlini 65 de ani de la înființarea primei clase de liceu la Subcetate.
An de an, colectivul didactic a fost împrospătat cu cadre noi, care se străduiesc să se înscrie în tradiţia efervescentă a muncii responsabile şi a lucrului bine făcut, trăindu-şi profesiunea la cote înalte. Dăruirea și strădania profesorilor, învățătorilor și educatorilor de astăzi sunt vegheate parcă de duhul înaintașilor pătrunşi de menirea lor, pe care şi-o onorau prin atitudinea, viaţa şi ţinuta lor, și sunt amplificate de motivația de a menţine această şcoală rurală ca datorie de a continua o tradiţie şi ca necesitate pentru ca şi cei care se nasc şi trăiesc la ţară să aibă acces la învăţătură. 
Prof. Doina Dobreanu  
 
                               
                                                                         



miercuri, 11 septembrie 2019

Şcoala de vară de la Liceul „Miron Cristea”, Subcetate, ediţia a V-a, 2019


În săptămâna 2-5 august, la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate s-a desfăşurat o şcoală de vară, iar copiii implicaţi au avut parte de activităţi interesante şi multe surprize. Activitatea s-a concretizat în urma unui parteneriat între Asociația “Trelex Roumanie”, reprezentată de Danielle Ernst şi Liceul ,,Miron Cristea” Subcetate, reprezentat de conducerea liceului şi 7 cadre didactice: Anişoara Balog, Vasile Dobrean, Sanda Vodă, Bogdan Pulhac, Daniela Buzilă, Anna Maria Keresztes şi Ana Aurelia Rotaru. Fiecare dintre profesorii amintiţi au participat la organizarea activităţilor din cele 5 zile. Alături de acest proiect au fost Asociaţia învăţătorilor harghiteni, reprezentată de prof. Elena Mândru, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei şi Protopopiatul Ortodox Călimani.
Demn de menţionat este faptul că Asociația elveţiană “Trelex Roumanie” sprijină de mulţi ani diferite activităţi educaţionale din Harghita şi mai ales din zona Topliţa-Gălăuţaş-Subcetate. La Gălăuţaş a finanţat, la începutul anilor 2000, deschiderea cabinetului stomatologic, în care de mult timp nu mai activează un medic de specialitate. De asemenea, asociaţia sprijină anual un număr de elevi şi studenţi cu situaţie financiară precară, dar cu rezultate deosebite la învăţătură. Pentru asta, Danielle Ernst revine în zonă cel puţin o dată pe an.
Proiectul de faţă, sponsorizat de asociaţia elveţiană, s-a adresat unui număr de 15 elevi din familii cu probleme sociale sau cu o situaţie financiară precară şi unui număr de 10 elevi voluntari care au contribuit la derularea activităţilor de la şcoală de vară. Prin participarea la acest proiect, copiii au învăţat prin joc să-şi dezvolte aptitudini de inter-relaţionare şi comunicare, au avut ocazia de a-şi face prieteni şi de a vedea locuri noi. Activităţile de la şcoală de vară au fost gândite astfel încât să răspundă curiozităţii copiilor şi nevoilor vârstei într-un mod în care să rămână apropiaţi de şcoală, ba chiar să-şi consolideze legătura cu aceasta. „Esența proiectului a fost socializarea, prin adaptare la celălalt, prin respectarea regulilor de grup. Copiii învață să descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să respecte reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine și, mai ales, să se bucure împreună. Experiențele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăților, dau naștere la solidarități și adaptări la situații sociale în miniatură. Printr-un astfel de proiect școala devine un altfel de loc pentru o altfel de învățare în această perioadă. A fost o nouă experiență din viața de școlar”, afirmau organizatorii.
Majoritatea activităţilor s-au desfăşurat la liceu. Prin jocurile de cunoaştere şi autocunoaştere la care au participat în prima parte a zilelor de luni şi marţi, coordonaţi de absolventul Viorel Moldovan, copiii şi-au activat sau consolidat potenţialul creativ, încrederea de sine şi comportamentul în societate.
Luni au mai luat parte la o activitate mai mult decât interesantă. Alături de prof. Anna Maria Keresztes aceştia au realizat o serie de experimente în laboratorul de chimie al liceului. În câteva experimente aparent simple, ei au putut vedea atât bazele teoretice ale acestei discipline cât şi toată frumuseţea ce stă în spatele teoriei.






Marţi au învăţat câteva tehnici de prim ajutor de la asist. Maria Frăsinaru, informaţii utile despre situaţiile de urgenţă şi regulile de folosire a numărului unic de urgenţă 112, de la prof. Sanda Vodă şi câteva idei despre supravieţuirea în condiţii dificile cu stud. Cosmin Bordea (Academia Forţelor Terestre, Sibiu).




Miercuri a fost zi de excursie. Elevii au vizitat obiective turistice din localități precum Lacu Roșu, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Poiana Largului şi Borsec. Joi au fost la cinematograful Călimani şi la Cascada cu apă termală din Topliţa.  







  













   
Ultima zi a şcolii de vară au petrecut-o la liceu, cu activităţi precum karaoke, dans şi momente de folk alături de prof. Daniela Buzilă şi Bogdan Pulhac. La final participanţii au împătăşit impresii ale celor 5 zile pline de activităţi interesante şi utile pentru ei.








Cosmina Marcela OLTEAN











marți, 3 septembrie 2019

ZIUA LIMBII ROMÂNE, la Subcetate - 2019


MOTO:

„Dă-ne-o, Doamne, și astăzi
și mâine,
ține-i cumpăna înaltă și vie,
naște-i clipă și crește-i vecie!”  (Marica Valentin) 

Acad. IOAN AUREL POP, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE:
„Noi, care „locului ne ţinem”, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică şi am scos-o în lume. Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei. În mai bine de un secol, lingviştii români de la Academie au creat Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 şi terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume şi cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecţia de literatură română (în aproape 250 de volume) şi câte altele! Mie îmi place să spun că CEA MAI IMPORTANTĂ CREAȚIE SPIRITUALĂ A POPORULUI ROMÂN ESTE LIMBA ROMÂNĂ. S-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre!”



Anul acesta, de Ziua Limbii Române, Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” din Miercurea Ciuc şi Consiliul Judeţean Harghita au organizat o activitate prin care şi-au propus să atragă cititorii de toate vârstele în bibliotecă pentru a lua parte la un concurs online interactiv, alcătuit dintr-o serie de jocuri de gramatică, înţelegerea textului şi stilistică. Accentul a fost pus pe literatura contemporană. Aşa cum afirma Bedő Melinda, metodist al bibliotecii judeţene, acest concurs este o activitate menită să se desfăşoare în spaţiul bibliotecii şi este un mod de a încuraja învăţarea non-formală, prin joc şi distracţie.
Scopul activităţii a fost acela de a învăţa ceva nou, de a arăta importanţa limbii şi literaturii române şi de a sublinia importanţa exprimării corecte atât verbal, cât şi în scris. „Credem în învăţarea prin joacă şi în ideea de a pleca acasă cu ceva în plus de la o astfel de activitate”, spunea Bedő Melinda. Jocurile din cadrul activităţii au fost concepute de Bedő Melinda, Corina Haţegan şi Cristina Rădulescu. Activitatea a avut loc miercuri, 28 august, la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate şi vineri, 30 august, la Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” din Miercurea Ciuc.
Iniţiativei bibliotecii judeţene s-au alăturat Biblioteca din Subcetate şi Liceul „Miron Cristea”. Astfel, miercurea trecută, concursul online de limba română s-a desfăşurat în laboratorul de informatică al liceului din Subcetate. Aici s-au adunat 19 participanţi, elevi de gimnaziu şi absolvenţi ai liceului, 5 cadre didactice şi 3 bibliotecari. Un cuvânt de deschidere a venit din partea prof. Anişoara Balog, director adjunct al liceului şi din partea Bedő Melinda, care a prezentat câteva idei despre sărbătoarea limbii române şi cadrul general al concursului. Participanţii s-au implicat cu entuziasm în programul pregătit de reprezentanţii bibliotecii judeţene, intrând în competiţie pentru unul dintre cele 5 premii. În urma concursului, primii 5 finalişti au fost răsplătiţi cu cărţi de literatură contemporană oferite de Consiliul Judeţean Harghita. Premii în cărţi a oferit şi Asociaţia Culturală „Dobreanu”, a profesoarei Doina Dobrean.

Vineri, 30 august, concursul a avut loc la biblioteca judeţeană, cu un număr de participanţi ce s-au încadrat în toate categoriile de vârstă. Au fost premiaţi, de asemenea, cei care au terminat pe primele 5 locuri, însă fiecare dintre cei 15 participanţi a plecat acasă cu un mic premiu din partea organizatorilor, pe lângă noile cunoştinţe dobândite. „Ne-am familiarizat cu versurile poetei Georgeta Mănilă, din volumul Cuvinte ce s-au mai spus. Concursul s-a desfăşurat online, iar sarcina concurenţilor a fost aceea de a găsi cuvântul lipsă, alegând din patru variante propuse, pentru a recompune rima originală. Câştigătorii au fost aleşi de calculator după criterii precum corectitudinea răspunsurilor şi rapiditatea cu care s-a selectat răspunsul. Lupta a fost strânsă, iar diferenţa dintre concurenţi a fost dată de fracţiuni de secundă. Câştigătorii de la Miercurea Ciuc au fost o elevă, doi studenţi şi doi adulţi. Eleva şi studenţii ne-au spus că literatura face parte din domeniul lor de studiu, pe când unul dintre adulţi mărturisea că nu a mai exersat teoria literară sau elementele de versificaţie de câteva decenii”, povestea Bedő Melinda.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte anual în data de 31 august începând cu anul 2013, data fiind stabilită în mod simbolic pentru a coincide cu sărbătoarea similară instituită în 1990 în Republica Moldova sub numele de „Limba Noastră”. Se ştie că limba română, limbă din grupul italic şi subgrupul oriental al limbilor romanice, a evoluat din latina orientală. În Evul Mediu şi perioada premodernă au intrat în limbă un număr de cuvinte de origine slavă, turcească, grecească, maghiară, iar în secolul al XIX-lea o influenţă puternică a avut-o limba franceză. Cel mai vechi document scris în limba română este Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, datând din anul 1521, care foloseşte alfabetul chirilic greco-slavon specific limbii româneşti.









Text: Cosmina Marcela OLTEAN
Foto: prof. Anișoara BALOG și  Cosmina Marcela OLTEAN