SĂ VORBIM DESPRE BLÂNDEȚE, TANDREȚE ȘI UMILINȚĂ
Andrei-Șerban Tompea: Blândețea, tandrețea și umilința reprezintă niște calități pe care toți oameni ar trebui să le aibă și să le arate cel puțin în relațiile cu familia, cu prietenii, cu cei apropiați. Omul blând este și tandru; el vorbește frumos și cuviincios și tot ceea ce face pornește din inima sa. În astfel de împrejurări, este nu numai el mulțumit și fericit, ci și cei din jurul său deoarece numai în felul acesta se înfiripă și se statornicesc armonia și înțelegerea între cei care trăiesc împreună.
Teodora Mândru: Eu cred că în adâncul sufletului fiecare om are destulă blândețe din care să se nască gesturile de tandrețe față de cei dragi, membrii ai familiei sau prieteni. Există o legătură sensibilă între blândețe și tandrețe: dacă blândețea ține de trăirea interioară, sufletească, a ființei, tandrețea este manifestarea prin gesturi și prin vorbe frumoase a acestăi stări lăuntrice.
Andreea Deac: Omul blând judecă lucrurile cu calm, le percepe altfel decât cel care se precipită în rezolvarea lor. Blândețea și bunătatea, ca și răutatea se citesc repede pe chipul unui om deoarece privirea acestuia nu te poate înșela niciodată. A fi blând și tandru sunt calități de mare valoare, pe care se se fundamentează relațiile durabile dintre oameni.
Costel-Dănuț Morar: Blândețea este o stare sufletească pe care o avem fiecare, mai mult sau mai puțin. Iubind, o exteriorizăm prin cuvinte sau gesturi tandre, așa după cum îngăduie caracterul fiecăruia dintre noi.
Cristian Terpea: Blândețea, tandrețea și umilința sunt trei stări care exisă una prin cealaltă, impulsionate din interior de puterea iubirii.
Lenuța Urzică: Doar cu blândețe reușim să ne apropiem de cei necăjiți, suferinzi și triști. Umilința nu este un defect, așa cum cred unii, ci o mare calitate, umilința de a te așeza mai prejos de cel căzut, spre a-l ajuta să se ridice. Eu cred că am toate aceste trei calități și sunt mîndră de ele.
Andreea Deac: Și eu cred că umilința nu înseamnă înjosire; înseamnă că putem să învingem orgoliul, să recunoaștem atunci când greșim și să ne cerem iertare.
Andrei-Șerban Tompea: Nu este ușor întotdeauna să fii umil, să recunoști că ai greșit și să-ți ceri iertare... Sunt și indivizi fățarnici, care se arată umili cu perfidie pentru a se bucura de oarecare îngăduință și înțelegere.
DIN COMPUNERILE ELEVILOR
Copilăria mea
Ce pot spune despre copilăria mea? Este una dintre cele mai frumoase comori pe care nimeni nu mi-o poate lua din sufletul meu; este tot ceea ce am primit mai important în viața mea. Mă gândesc cum să mi-o trăiesc din plin, să o împart cu prietenii, cu părinții, cu bunica... Mă gândesc doar la prezent, nicidecum că va trebui să mă despart de ea la un moment dat. Mă gândesc la fericirea din sufletul meu, la prietenii care mă așteaptă să ne jucăm afară... Cred că nu voi putea uita niciodată zilele de libertate deplină , fără nici o grijă, fără școală și fără lecțiile care trebuie pregătite pentru ziua următoare, zile fericite petrecute cu prietenii mei de joacă în mijlocul naturii care ne cheamă mereu și care apoi ne umple sufletul de bucurie prin verdele nesfârșit al câmpului, prin parfumurile florilor multicolore, prin freamătul ei veșnic.
Ce simt, oare, copiii care își petrec cel mai mult timp închiși într-un apartament de bloc în fața calculatorului sau televizorului, care au posibilitatea de a adulmeca aerul curat al pădurii sau al câmpului doar în cele câteva zile de vacanță pe care le petrec în afara marilor orașe?
M-am născut într-un sat care mi se pare magic, în care nu te plictisești niciodată, fiindcă aici mereu găsești ceva de făcut punându-ți la treabă puterea fizică și imaginativă. Am cei mai minunați prieteni și părinți, alături de care copilăria mi se pare un vis frumos.
Laurențiu – Florin Bot, clasa a VI-a
Zile de neuitat, în Spania
Eliberat de grija școlii și de toate problemele cotidiene, am plecat cu mama și cu un verișor de-al meu, pentru câteva zile, în Spania. Fuseserăm invitați la botezul unui verișor.
Călătoria cu avionul era ceva nou pentru mine și de aceea nu a fost lipsită de mari emoții, încă de la decolare. Avionul a rular încet câteva secunde pe pistă, apoi și-a luat zborul... Am admirat de sus, de la fereastra avionului, orașul Cluj-Napoca; apoi am observat formele minunate ale Munților Balcani, Marea Mediterană, Peninsula Italică, Insula Corsica...
Am aterizat, după trei ore și patruzeci de minute, în Madrid, pe aeroportul Baraias. Acolo ne-au așteptat rudele noastre. Ele locuiesc în orașul Arganda del Rey, situat la numai 30 km de Madrid. Era sfârșit de octombrie, dar temperatura de 20-25 grade de la Madrid ne-a transpus în plină vară.
Împreună cu verișorii mei am asistat la un meci de fotbal, într-o atmosferă eclatantă: 80000de suporteri ai echipei Real Madrid îi încurajau cu frenezie pe jucători, bucurându-se în final de victoria binemeritată a gazdelor, cu scorul de 2-0.
Am vizitat orașul, am mers cu metroul, apoi ne-am oprit la cel mai mare parc tematic din Madrid, Warner Bros. Aici mi-au plăcut cel mai mult mașinăriile cu apă. La Muzeul Figurinelor de Ceară am întâlnit o mulțime de vedete cunoscute, în mărime naturală, între care: Clopatra, Napoleon Bonaparte, ntonio Banderas, Albert Einstein, Zinadine Ziadane, Mikel Jackson, Trupa The Bitles, Elvis Presley, Julio Iglesias, contele Dracula... Pașii ne-au dus apoi spre Clubul Real Madrid. Aici am fost pe Stadion, am vizitat muzeul clubului unde se află dovezile performanțelor obținute de jucători de-a lungul timpului: câștigarea de 9 ori a ligii campionilor și de 30 de ori a titlului de campioană a Spaniei. Am văzut apoi și vestiarele, băncile de rezervă, sala presei... Și câte alte multe lucruri minunate am fi putut vedea la Madrid! Pentru moment, doar atât!
Ne-am întors tot cu avionul. La aterizare, la Cluj-Napoca, erau doar 0 grade.
Sunt bucuros că am avut ocazia să trăiesc asemenea zile minunate, să văd atâtea lucruri deosebite pe care le voi păstra printre amintirile mele dragi.
Raul Buzilă, clasa a VIII-a
A holiday in Spain
At the end of October this year, I went with my mother and my cousin to Spain. The aim of this trip was the christening of my little cousin. In October the 29th, Thursday, I went by plane with an international flight from Cluj-Napoca. I arrived in Madrid, in ‘Barajas’ Airport after three hours and forty minutes later. At the airport, my family from Spain waited me and I went to their house in Argandel Rey, 30 kilometres from Madrid.
Saturday evening I went with my two cousins at the soccer match Real Madrid vs. Getafe at Bernabeu Stadium. The stadium was full with 80.000 people. The score was 2-0 for Real Madrid.
Sunday, I was at Warner Bros. Thematic Park, the biggest park of Madrid. Monday, I went walking through Madrid. I was to Museum of Wax. There I saw stars in their natural size like the Spanish Royal Family, Napoleon, Cleopatra, Julius Caesar, Antonio Banderas, Eistein, Casillas, Zidane, Barack Obama, Spiderman, Michael Jackson, Elvis Prestley, the Beatles, Harry Potter. After that I went to Europe Gates, two big buildings with a bog inclination.
Then I went to Bernabeu Stadium and took a long tour of it. I came back home Thusrday night by plane. At Madrid there were 25 C degrees, while in Bucharest when I arrived, there was 0 C degrees. I have beautiful memories from this trip long to last all my life.
Raul Buzilă, 8th grade
PROFESORUL DE LIMBA ROMÂNĂ
Limba română este o disciplină fundamentală în școlile din România. Pentru noi, românii, ea este nu doar cel mai important mijloc de comunicare, ci și mijlocul prin care se transmite cultura națională, de la o generație la alta. Limba română este și mijloc de cunoaștere, deoarece prin intermediul ei studiem toate celelalte discipline școlare; de aceea este numită „regina obiectelor” și îi este rezervat primul loc în catalogul școlar. Limba română este instrument de studiu al literaturii române, literatura – artă a cuvântului, care ne oferă cele mai frumoase modele de exprimare.
La școală o studiem cu scopul de a o cultiva, de a o perfecționa. A cultiva limba națională înseamnă să o cunoaștem bine, să o folosim conștiincios, să o respectăm.
Având în vedere importanța studierii acestei discipline în școală, profesorul de limba și literatura română trebuie să fie o persoană deosebită, prin prezența sa, prin conduita sa, un model de persoană care vorbește cuviincios, care să aibă destulă abilitate spre a-i convinge pe elevii săi de importanța studierii aprofundate a limbii române și de frumusețea literaturii române, ca parte componentă a culturii, a spiritualității românești. Profesorul de limba română este cel care veghează permanent la formarea și dezvoltarea limbajului nostru. Dezvoltându-ne gustul pentru lectură, dragostea pentru carte, el ne ajută, prin exemplul său, dar și prin modelele pe care ni le oferă lecturile studiate în clasă sau lecturile particulare, să ne formăm ca indivizi cu conduită morală, cuviincioasă, manifestată în primul rând la nivelul comunicării verbale. Comunicarea presupune să știi când să vorbești, ce să vorbești, cum să asculți, cum să răspunzi.
Misiunea profesorului de limba română devine din ce în ce mai importantă în prezent când comunicarea se face scurt, sec, prin telefon sau net, când ne vine greu să mai scriem o scrisoare ; misiunea sa devine din ce în ce mai dificilă în școala actuală. Și totuși el trebuie să fie în continuare exigent, meticulos, veghind la însușirea corectă a limbii, consecvent în tot ceea ce face, bun metodist, pentru a găsi căile potrivite pentru fiecare clasă, pentru fiecare elev spre a convinge de frumusețea și necesitatea studierii acestei discipline, spre a-i determina pe învățăcei să accepte cititul ca nevoie, apoi ca pasiune. El trebuie să fie uman, deci blând, calm și răbdător, dar și un bun profesionist.
Limba română este o disciplină importantă pentru noi, românii, pentru că este limba în care vorbim și scriem. Călăuza noastră în cunoașterea tainelor limbii române este în primul rând profesorul de limba română. El este și conducătorul nostru spre tărâmul tăinuit al literaturii în care îi cunoaștem pe creatorii clasici ai neamului nostru. Profesorul trebuie să fie autoritar și exigent, fiindcă numai așa vom putea deveni și noi, la rândul nostru, ca moștenitori ai unei limbi și civilizații vechi, izvoare de cunoaștere.
Raul Buzilă și Iulian Cotfas, clasa a VIII-a
Numai citind mult creierul nostru devine un laborator permanent de muncă, imaginație, creație. Profesorul nostru de limba și literatura română pune un accent deosebit pe învățarea corectă a limbii și pe dezvoltarea vocabularului fiecărui elev. Ne explică cu calm și cu răbdare când învățăm lucruri noi. Corectăm fiecare temă, iar când nu știm să facem vreun exercițiu, îl scriem la tablă și-l rezolvăm împreună.
Profesorul ideal de limba română trebuie să aibă calități deosebite. Și profesorul nostru le are.
Cosmin Platon și Sergiu Roșca, clasa a VIII-a
Profesorul meu de română este punctual și exigent ; este și supărător pentru că dă note mici, iar când avem „oră liberă” și am putea să jucăm fotbal vine și ne ia ca să facem română. Poartă tot timpul catalogul la oră, ca să pună absențele…
Cătălin Bot, clasa a VIII-a
Profesorul meu de limba română este bun și înțelegător, vorbește cu calm și blândețe, explică și ne corectează cu răbdare. Când el explică, noi stăm cuminți, atenți și-l ascultăm. Așteaptă de la noi să învățăm, ascultători și responsabili. Nu este suficient să știm bine limba noastră, ci trebuie să o folosim cuviincios.
Valerica Ciubucă și Mihaela Cosnean, clasa a VIII-a
Noi locuim în limba romănă pentru că comunicăm, gîndim și visăm în această limbă.
Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, din momentul pătrunderii limbii latine în provinciile dunărene și până în present. Pentru noi, moștenitorii ei, limba română este o comoară, iar importanța studierii ei în școală este covârșitoare. De aceea atitudinea și felul de a fi ale profesorului care predă această disciplină sunt foarte importante. Ne bucurăm că avem profesori de limba română care ne dăruiesc cu dragoste și blîndețe, în fiecare zi, din prinosul cunoștințelor și al sufletului lor.
Adriana Muscă și Andreea Ciubucă, clasa a VIII-a
CRĂCIUN FERICIT, BINE-AI VENIT!
Ca în fiecare an, ne-am pregătit să întâmpinăm Crăciunul învățând colinde și pregătind câte un brăduț aproape în fiecare sală de clasă, pentru a-l întâmpina pe Moșul cel darnic, după datină.
Înainte de a pleca în vacanță (15 decembrie), în holul școlii, lângă bradul fumos împodobit, grupuri de colidători, între care grupul vocal al școlii, elevii clasei a V-a, elevii clasei a VIII-a, elevii din liceu, am vestit dascălilor noștri și celor prezenți nașterea Mântuitorului.
SFATUL PSIHOLOGULUI
„Dorința omului de a se simți important
este cea mai importantă pentru fire umană”
John Dewey
Oamenii au apreciat puterea cuvintelor pozitive în vieţile lor şi au considerat că există mai multe lucruri valoroase care să insufle viaţă în alţii şi în ei înşişi. Iată trei dintre cele mai importante.
1. Să întrebi şi să dai dovadă de interes
Aceasta este cea mai simplă modalitate de a-i motiva pe ceilalţi, dar, cu toate acestea, este cea mai puţin folosită. Presupune să pui întrebări altei persoane astfel încât să o determini pe aceasta să-şi spună povestea. Lucrul acesta se întâmplă destul de rar, pentru că mult prea des aşteptăm ca persoana cealaltă să ne întrebe şi să se intereseze de noi.
Oamenilor le place să ştie că ei contează, că sunt importanţi şi că altcineva se preocupă de ei.
În cartea sa, ”Secretele Succesului”, Dale Carnegie oferă şase reguli ale unui om cu abilităţi de relaţionare excelente:
- Să devii cu adevărat interesat de oameni;
- Să zâmbeşti;
- Să-ți aduci aminte că numele unei persoane este cel mai dulce şi mai important sunet din lume pentru acea persoană;
- Să știi să asculți. Să-i încurajezi pe alţii să vorbească despre ei înşişi;
- Să vorbeşti astfel încât cuvintele tale să vizeze interesul celuilalt;
- Să faci în aşa fel încât cealaltă persoană să se simtă importantă – şi fă-o cu sinceritate.
2. Să oferi încurajare/ să-i inspiri pe ceilalţi
Cu toţii am învăţat de mici că momentele dificile le depăşim cu ajutorul cuvintelor de încurajare şi susţinere primite de la ceilalţi. Pe lângă faptul că ne fac să trecem peste acel moment, cuvintele potrivite ne intră în suflet şi uneori transmit lucruri care să dureze o viaţă. Cuvintele potrivite rostite la momentul potrivit pot deseori să fie darurile cele mai pozitive, susţinătoare şi de durată pe care le vei oferi vreodată.
3. Să lauzi, să onorezi, să edifici
În fiecare zi avem posibilitatea să venim în întâmpinarea acelei nevoi de bază a oamenilor, aceea de a se simţi importanţi pentru cineva. Putem face complimente, putem să ne exprimăm admiraţia, putem recunoaşte anumite eforturi şi importanţa lor, putem să le spunem oamenilor cât sunt de apreciaţi, putem să-i felicităm, putem să-i onorăm în nenumărate feluri.
Există o legătură strânsă între a fi bun şi a avea o viaţă de calitate. Una dintre căile prin care putem fi buni este să evidenţiem ceea ce este mai bun la ceilalţi, să lăudăm cu sinceritate şi justeţe. O vorbă din bătrâni spune că ”este mai bine să dai decât să primeşti”.
Obiceiul cel mai bun pe care ni l-am putea forma este să căutăm sau să creăm situaţii cu câştig reciproc. Recunoaşterea şi lauda vor produce mereu astfel de rezultate.
Este oare posibil să ne simţim mai bine atunci când ştim că i-am făcut pe alţii să se simtă bine?
”Nu poţi primi un compliment sincer fără a te simţi mai bine…iar la fel de important este că nu poţi face un compliment sincer fără ca tu să te simţi mai bine.” (Zig Ziglar)
Psiholog școlar Dorina Marc
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Adriana Muscă, Andreea Ciubucă, Raul Buzilă, Iulian Cotfas, Sergiu Roșca, Cosmin Platon, Valeria Ciubucă, Mihaela Cosnean, Florin Bot, Teodora Mîndru, Andrei Tompea, Andreea Deac, Costel Morar, Cristian Terpea, Lenuța Urzică, psih. Dorina Marc
Editor și coordinator:
Profesor Doina Dobrean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu