A treia şi ultima reprezentaţie a piesei “Bani din cer”, la Casa de Cultură din Gheorgheni, într-o seară de neuitat

   

    Miercuri seara (12 sept. 2018) am luat parte la un moment artistic de o înaltă calitate: cea de-a treia reprezentaţie a piesei “Bani din cer”, prezentată de Teatrul “Ludicus”, Topliţa la Casa de Cultură din Gheorgheni, Harghita. În acest demers, Teatrul “Ludicus” a fost sprijinit ca de obicei de Casa de Cultură Topliţa, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, de Casa de Cultură şi Consiliul Local Gheorgheni, reprezentat de domnul Teodor Dobrean, cel care a lansat invitaţia către trupa de teatru. Domnul Teodor Dobrean, implicat în organizare, mărturisea că încurajează şi sprijină activităţile culturale de acest gen şi că şi-ar dori noi astfel de colaborări care să ducă la evenimente culturale de calitate pentru publicul din Gheorgheni.

Tinerii actori au reuşit prin talentul, implicarea şi marea lor pasiune pentru teatru, să ne transpună în lumea personajelor create de Ray Cooney şi să ne facă să trăim întâmplarile odată cu acestea. Ca de fiecare dată, răspunzătoare de regia artistică a fost prof. Daniela Buzilă, de regia tehnică s-a ocupat David Bordea, coordonator şi fondator al trupei de teatru, iar distribuţia a fost alcătuită din Lorena Cotfas (Jane Perkins), David Bordea (Henry Perkins), Matei Straia (Vic Johnson), Andrea Patka (Betty Johnson), Bogdan Techeş (Sergent Slater), Viorel Moldovan (Detectiv Davenport) şi Florin Rugină, care şi-a făcut debutul odată cu reprezentaţia de la Gheorgheni, a apărut în rolul taximetristului, rol care în cadrul primelor două reprezentaţii i-a revenit lui George Balog.

    Piesa „Bani din cer” a scriitorului Ray Cooney este o comedie bulevardieră în care răsturnările de situaţie, încărcătura de minciuni, acumularea de personaje - surpriză, rafinamentul comicului de limbaj, contrastul dintre adevărata faţă a protagoniştilor şi ceea ce se consideră ei a fi, multitudinea de tipologii – toate converg spre o succesiune ameţitoare de situaţii comice. Protagoniştii piesei, doamna şi domnul Perkins, trăiesc visul oricărui om de rând: acela de a se elibera de condiţia modestă şi de a avea şansa unei vieţi aventuroase şi lipsită de griji, dar situaţia nu evoluează cum şi-ar dori aceştia.

     Nu am putut să nu observ faptul că Teatrul “Ludicus” se prezintă de fiecare dată impecabil în ceea ce priveşte costumele şi decorul. Despre decor am aflat că este realizat de recuziteri voluntari care activează la Casa de Cultură din Topliţa, din bugetul instituţiei deja menţionate.

     Cei peste 300 de spectatori au privit cu interes evoluţia poveştii şi s-au amuzat la diferitele situaţii comice, arătându-şi apoi mulţumirea şi aprecierea faţă de prestaţia actorilor şi faţă de momentul artistic prin mii de aplauze zgomotoase. În calitate de spectator pot spune că tinerii actori le-au meritat din plin, pentru faptul că ne-au oferit o seară memorabilă şi pentru faptul că fac foarte bine ceea ce fac. Însă nu doar publicul a plecat acasă cu amintiri frumoase, ci şi actorii, care s-au declarat fericiţi şi multumiţi de întâlnirea cu publicul din Gheorgheni şi de modul cum acesta a primit ceea ce ei au oferit.

    “Cu reprezentaţia de la Gheorgheni am marcat începutul stagiunii 2018-2019. Publicul de aici a fost foarte cald şi receptiv, lucru pentru care îi mulţumim. Doresc să mulţumesc d-lui Teodor Dobrean pentru invitaţie, d-lui Albu István, manager al Teatrului Figura şi totodată Casei de Cultură Topliţa şi C.N.I.P.T. pentru susţinere. Vă aşteptăm la următoarele spectacole din cadrul stagiunii!”, afirma David Bordea.

    “A fost minunat! De fapt mie mi se pare incredibilă fiecare reprezentaţie pentru că iubesc atât de mult piesa aceasta. Totuşi, sentimentele de azi au fost altele. Am avut încredere că totul o să fie bine. Publicul mi-a plăcut. De data aceasta a fost alcătuit din mulţi tineri şi am simţit că le-a plăcut mult ce-am făcut”, spunea Lorena Cotfas. “Am trăit un sentiment nou odată cu a treia reprezentaţie, pe care nu l-am mai simţit înainte. În mintea mea revenea mereu gândul că asta e ultima dată când jucăm Bani din cer”, mărturisea cu emoţie Andrea Patka.

    Piesa “Bani din cer” a fost prezentată în premieră la Casa de Cultură din Topliţa, în luna martie a.c. şi a adunat 420 de spectatori, apoi la Căminul Cultural din Subcetate în iunie, unde s-au ocupat 120 de locuri din cele 180. Actorii spun că la Gheorgheni am asistat la ultima reprezentaţie a piesei, iar activitatea lor viitoare se va rări pentru că unii dintre ei încep curând primul an de facultate, iar alţii clasa a XII-a. Vom mai avea totuşi ocazia să-i vedem, cu siguranţă. Felicitări şi multă baftă fiecăruia.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

Manifestări culturale harghitene

Zilele Miron Cristea, a doua zi de manifestări culturale,

Vernisajul a 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite

Ampla manifestare culturală Zilele Miron Cristea are mereu şi o latură artistică, întrucât găzduieşte în fiecare ediţie şi expoziţii de artă. La finalul celei de-a doua zi a manifestării, s-au vernisat 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite: grafică, gravură şi fotografie. Aşadar, publicul s-a putut bucura de diversitatea acestei activităţi artistice, atât în ceea ce priveşte mediul, cât şi viziunea artistică.

Artista Maria Bölöni din Baia Mare a propus publicului o expoziţie de grafică intitulată Simbolul credinţei poporului român de la începuturi, alcătuită din 9 tablouri, peisaje realizate în  tehnica laviului, a la prima, pe hârtie fotografică. Artista mărturisea că preferă să treacă peisajul prin propria subiectivitate şi să nu reprezinte mimetic natura, recurgând la o interpretare a imaginii după care lucrează. Maria Bölöni mai spunea că lucrează în mai multe tehnici tradiţionale (ulei pe pânză, pastel, guaşă) şi că adesea le combină în mod experimental.

Conf.univ.dr. Dalila Ozbay, profesoară la o universitate de arte aflată în apropiere de Istambul, a prezentat expoziţia de gravură Conexiuni istorice, care prin tematica aleasă îşi propune să se apropie de tematica Centenarului, întrucât prezintă portete stilizate ale domnitorilor care au scris istoria ţării noastre. Expoziţia cuprindea 9 gravuri, portrete a unor personalităţi istorice precum Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazu, Carol I sau Alexandru Ioan Cuza. Artista mărturisea că lucrările sunt de fapt realizate într-o tehnică mixtă, combinând gravura cu acuarela.

Cea de-a treia expoziţie, care îmi aparţine, este una de fotografie. Deşi iniţial am vrut să expun peisaje din toată ţara, ulterior m-am gândit să mă opresc de această dată la peisajul de pe teritoriul judeţului nostru. Peisaj harghitean în 25 de cadre reuneşte fragmente de natură din locaţii precum Topliţa, Gălăuţas, Subcetate, Lăzarea, Gheorgheni şi Băile Tuşnad, iar dintre subiectele fotografiilor expuse amintesc vechiul pod de cale ferată din Topliţa, cascada cu apă termală şi castelul Lazar. Expoziţia, care prezintă în câteva cadre peisaje naturale şi urbane, îşi propune să atragă atenţia asupra potenţialului turistic şi peisagistic al judeţului Harghita, asupra frumuseţii naturale ce-l caracterizează.

Text şi foto: Cosmina M. OLTEAN

Zilele Miron Cristea, a doua zi de manifestări culturale,

Vernisajul a 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite

Ampla manifestare culturală Zilele Miron Cristea are mereu şi o latură artistică, întrucât găzduieşte în fiecare ediţie şi expoziţii de artă. La finalul celei de-a doua zi a manifestării, s-au vernisat 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite: grafică, gravură şi fotografie. Aşadar, publicul s-a putut bucura de diversitatea acestei activităţi artistice, atât în ceea ce priveşte mediul, cât şi viziunea artistică.

Artista Maria Bölöni din Baia Mare a propus publicului o expoziţie de grafică intitulată Simbolul credinţei poporului român de la începuturi, alcătuită din 9 tablouri, peisaje realizate în  tehnica laviului, a la prima, pe hârtie fotografică. Artista mărturisea că preferă să treacă peisajul prin propria subiectivitate şi să nu reprezinte mimetic natura, recurgând la o interpretare a imaginii după care lucrează. Maria Bölöni mai spunea că lucrează în mai multe tehnici tradiţionale (ulei pe pânză, pastel, guaşă) şi că adesea le combină în mod experimental.

Conf.univ.dr. Dalila Ozbay, profesoară la o universitate de arte aflată în apropiere de Istambul, a prezentat expoziţia de gravură Conexiuni istorice, care prin tematica aleasă îşi propune să se apropie de tematica Centenarului, întrucât prezintă portete stilizate ale domnitorilor care au scris istoria ţării noastre. Expoziţia cuprindea 9 gravuri, portrete a unor personalităţi istorice precum Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazu, Carol I sau Alexandru Ioan Cuza. Artista mărturisea că lucrările sunt de fapt realizate într-o tehnică mixtă, combinând gravura cu acuarela.

Cea de-a treia expoziţie, care îmi aparţine, este una de fotografie. Deşi iniţial am vrut să expun peisaje din toată ţara, ulterior m-am gândit să mă opresc de această dată la peisajul de pe teritoriul judeţului nostru. Peisaj harghitean în 25 de cadre reuneşte fragmente de natură din locaţii precum Topliţa, Gălăuţas, Subcetate, Lăzarea, Gheorgheni şi Băile Tuşnad, iar dintre subiectele fotografiilor expuse amintesc vechiul pod de cale ferată din Topliţa, cascada cu apă termală şi castelul Lazar. Expoziţia, care prezintă în câteva cadre peisaje naturale şi urbane, îşi propune să atragă atenţia asupra potenţialului turistic şi peisagistic al judeţului Harghita, asupra frumuseţii naturale ce-l caracterizează.

Text şi foto: Cosmina M. OLTEAN

OLIMPIADA NAȚIONALĂ MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONALE 2018

   În data de 30.05.2018 la Cercul Militar din M-Ciuc a avut loc Olimpiada Națională „Meșteșuguri artistice tradiționale" - faza județeană.

Elevii  Liceului ,, Miron Cristea" participanți, coordonați de prof. Pulhac Bogdan-Ionuț și prof. Buzilă Daniela au obținut următoarele rezultate:

1. BORDEA PAUL (CL.XII) - Locul 1

2. BACIU MALINA (CL. XII) - Locul 1

3. VASS BRANDUSA (CL.XII) - Locul 2

4. DOBREAN GABRIELA (CL. XI) - Locul 1

5. COTEA BIANCA (CL. XI) - Locul 1

6. DRIMUȘ BIANCA (CL. XI) - Locul 3

7. COTFAS LORENA (CL.XI) - Locul 1

8. PATKA ANDREA (CL.XI) - Locul 3

9. DOTA IOANA (CL. X) - Locul 2

10. BAJKO DANA (CL. IX) - Locul 1

11. DOBREAN MIRABELA (CL. IX) - Locul 2

12. MORAR ANDREEA (CL. IX) - Locul 3

13. IOZOF MIRELA (CL. IX) - Locul 2

14. ILISAN ROXANA (CL. IX) - Locul 1

15. ȚIFREA MONICA (CL. IX) - Locul 2

16. URZICĂ ADINA (CL. VI) - Locul 2

   Menționăm că în cadrul aceluiași eveniment, elevii de la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate, îndrumați de prof, Pulhac Bogdan, membru în Grupul de Muzică Bizantină ANASTASIOS din Tg. Mureș, au susținut un concert cu următoarele piese:

1. Împărate ceresc - Glas 6

2. Transilvanie frumosă

3. Cand a fost să moară Ștefan

4. Avem o țară sfântă!

   Felicitări elevilor Cercului de pictură „Sfântul Evanghelist Luca" pentru munca depusă și domnilor directori  Vasile Dobrean și dir. adj. Anișoara  Balog pentru atenția și susținerea deosebită în realizarea proiectului!

La etapa națională a concursului, au participat elevele DANA BAJKO și MIRABELA DOBREAN.

„Timp de 5 zile, în perioada 24-30 iulie 2018, am participat la Olimpiada Națională Meșteșuguri Artistice și Tradiționale, la secția pictat icoane pe sticlă. Olimpiada s-a desfășurat la Sibiu, la Muzeul Satului ASTRA din Dumbrava Sibiului, in aer liber.

Ediția din acest an a reunit 260 de participanți, din 32 de județe ale țării, inclusiv Sibiu și municipiul București, dar și din străinătate, respectiv Mexic, Bulgaria, Republica Moldova, R.P. China.

Tema aleasă de mine a fost Nașterea Domnului, care ne-a adus la sfârșitul competiției locul lll. La acest eveniment am ales să ne reprezentăm zona noastră prin portul specific acestuia. În aceste zile am avut parte de multe amintiri plăcute, am legat prietenii și am descoperit o parte din Romania.
Mulțumim tuturor celor care s-au implicat și ne-au încurajat pentru că această participare la olimpiadă să fie posibilă.” Dana Bajko

„Am participat la OLIMPIADA MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONALE, la secțiunea pictat pe sticlă. Eu am pictat NAȘTEREA DOMNULUI. Am reușit să obțin locul III, după destul efort. În fiecare zi am pictat aproximativ 8 ore.

Din județul Harghita au participat 6 elevi. Mă bucur că am participat la olimpiadă fiindcă am rămas cu amintiri foarte frumoase și cu prieteni noi.

Mirabela Dobrean

Ia ca simbol în artă şi cultură

Cosmina M. OLTEAN

De câţiva ani, din iniţiativa comunităţii virtuale numite La Blouse Roumaine, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Iei Românești. La noi aceasta nu este o sărbătoare națională oficială, dar în Republica Moldova, de pildă, a fost notificată oficial de Ministerul Culturii. Deși este promovată şi la nivel internaţional, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost încă inclusă în patrimoniul UNESCO. Institutul de Etnografie și Folclor a adunat într-un album, cu ajutorul unor specialiști, mii de cămăși populare din peste 800 de sate. Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, pe care autoritățile îl pregătesc pentru UNESCO, în speranța că ia va fi inclusă în curând în patrimoniul mondial. După Marea Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol de unitate al românilor.

Ia, cămaşa populară românescă ce-şi are originea în portul tracilor, geților și al dacilor, este celebrată anual pe 6 continente și în peste 50 de ţări. Unii istorici au motive să creadă că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Ia apare reprezentată pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și mai autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea.

Ia în arta românescă

Ia a fost redată sub diferite forme pe pânzele mai multor pictori români. Registrul rural și tema iei românești sunt prezente în lucrările pictorilor români din a doua jumătate a secolului XIX și până la sfârșitul perioadei interbelice. Nicolae Grigorescu, pictorul a cărui artă s-a construit în jurul oamenilor simpli şi a vieţii de la sat, a acordat un loc privilegiat iei în pânzele sale. Frumoasele fete şi femei reprezentate cu măiestrie de pictor, poartă cu mândrie cămaşa populară românescă în pânze care emană privitorului frumuseţe, viaţă şi naturaleţe. Un astfel de tablou semnat de Grigorescu este Țăranca din Muscel. Grigorescu este pictorul vieţii satului, cel care caută, găseşte şi imortalizează doar ceea ce contează cu adevărat: omul în simplitatea lui, viaţa aşa cum e ea şi frumuseţea în stare pură. Dar mulţi alţi pictori au pus ia în centrul unor compoziţii picturale cu subiect istoric sau rural. Constantin Daniel Rosenthal şi Theodor Aman au făcut din ia românească simbolul României revoluţionare de la 1848, resprectiv a Unirii principatelor din 1859.

Pentru portretul alegoric România revoluţionară, realizat la Paris în 1850, Rosenthal a avut-o ca model pe Maria Rosetti, englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti. Bluza românească apare şi în reprezentarea alegorică a identităţii naţionale imaginate de Gheorghe Tattarescu. Tematica rurală evidenţiază reprezentarea iei și în operele lui Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Francisc Şirato, Dumitru Ghiață sau Ion Theodorescu-Sion.

Ia în cultura universală

Aşa cum bine ştim, cel care a facut ia cunoscută în toată lumea prin opera sa este Henri Matisse. În aprilie 1940, cel mai important colorist al secolului al XX-lea, precursor al mişcării foviste, finaliza tabloul La Blouse Roumaine, care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. Pictorul a început lucrarea la Paris şi avea să o termine la Nisa, 6 luni mai tâziu. Evoluţia lucrării în acest interval a fost surprinsă de către pictor prin 11 fotografii-document, expuse împreună cu lucrarea originală în cadrul vernisajului de la Paris. Se pare că Matisse avea o intreagă colecţie de bluze tradiţionale pe care le primise cadou de la pictorul ieşean Theodor Pallady, cu care a fost bun prieten. Dar faimosul tablou i-a fost inspirat lui Matisse şi de prietenele sale românce aflate atunci la Paris, este vorba despre Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu. În arta universală există însă şi lucrări mai puţn cunoscute, în care apare ia. Să nu uităm lucrarea lui Auguste Renoir, La jeune femme roumaine, pictată în 1914, sau de lucrările unor pictori precum americanul Frederick Arthur Bridgman sau polonezul Franciszek Teodor Ejsmond.

În ultimii ani, ia a fost o sursă de inspiraţie pentru mai mulţi creatori de modă care au vrut să o readucă în actualitate ori să o reinventeze. Inspirat de tablourile lui Matisse, Yves Saint Laurent a urcat pe podium ia în colecţia din 1981. Creaţia a făcut înconjurul lumii şi a rămas o piesa iconică a mărcii Yves Saint Laurent. Oscar dela Renta a introsus-o şi el în colecţia haute-couture din 2000. Jean Paul Gaultier a adus un omagiu bluzei tradiţionale româneşti în prezentările lui de modă din 2006. Carolina Herrera şi Isabel Marant au reinterpretat şi ele piesele straiul popular din ţara noastră în colecţia din 2013. Iar acestea sunt doar câteva nume. De asemenea, se pare ca ia este foarte apreciată de multe actriţe şi cântăreţe din SUA sau Marea Britanie, precum Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry, Katie Holmes, Anne Hathaway, Rita Wilson sau Adele. În trecut şi în prezent, în pictură, cinematografie sau modă, ia a fost şi este actuală, câştigând un statut de simbol cultural universal.

Spectacol de teatru la Subcetate: BANI DIN CER

În oglindă, trei promoții: 1988. 2008 și 2018

Mesajul elevilor clasei a XI-a

Dragi absolvenți ai anului 2018!

       

Iată-ne astăzi împreună în aceeași clipă unică. În fiecare început de vară, lumea școlilor trăiește o astfel de clipă. Și totuși, pentru absolvenți și pentru viitori absolvenți clipa este unică.

Aș putea continua în aceeași notă delicată, aș putea să vă vorbesc despre cât de repede au zburat acești ani, aș putea să vă subliniez faptul că au fost unii dintre cei mai frumoși ani ai voștri, aș putea dramatiza momentul, dar nu am s-o fac, pentru că toate acestea sunt clișee.

Astăzi, am să vă vorbesc despre ceva actual. Am să vă vorbesc despre normalitate, despre granițele și capcanele acesteia. Societatea noastră s-a transformat radical în ultimii ani. Normalul a devenit plictisitor, aparent. Toată lumea încearcă să iasă din tipare, să se afirme prin diferite căi, să se integreze în noua societate creată de social media.

Ce înseamnă adaptarea la societate? Normalitatea este de fapt o convenție și se definește prin raportarea la o normă și de fapt la ceea ce face majoritatea. Ne trăim viețile încercând să corespundem, să ne integram, să fim așa cum își dorește societatea să fim. 

Acum ceva timp am dat peste o poveste interesantă pe internet și aș vrea să v-o spun și vouă. Era vorba despre o persoană ce reflecta asupra vieții sale:

„În primul rând, muream să-mi termin liceul și să merg la facultate, apoi muream să termin facultatea și să muncesc, apoi muream să mă căsătoresc și să am copii, apoi muream să mă pensionez. Și acum mor. Și dintr-odată am realizat că am uitat să trăiesc.”

Noi învățăm să ne condiționăm existența în funcție de frica de pedeapsă și dorința de recompensă.

Ne străduim toată viața sa fim normali, să „pozăm” în familia perfectă, să dăm bine in fața celorlalți pentru că de fapt asta este scopul existenței, nu? Să lăsăm în urmă un copil și o casă pentru că „așa se face”.

Poze, poze, poze... instantanee pe care le înrămăm și le punem prin casă ca să ne aducem aminte că de fapt noi suntem fericiți și că am trăit momente frumoase. Da, momente în care am simțit împlinirea pentru că am făcut ceea ce „trebuie”, ceea ce vrea societatea de la noi si nu mai contează faptul ca ne-am sacrificat identitatea si posibilitățile nelimitate ale eu-lui nostru ca să ne integrăm într-o societate care, în spatele instantaneelor, este măcinată de frică, frustrare, furie, ură...

Aceasta este o radiografie mai mult sau mai puțin exactă a societății de astăzi.

Întreabă-te dacă este ok pentru tine viața pe care o trăiești? Te simți bine cu adevărat? Existența ta este una în care bucuria de a trăi te însoțește? Sau de fapt te minți pe tine și îi minți și pe ceilalți și ești de fapt nefericit? Ți-ai schimba viața, dar îți este frică sau simți că-ți lipsește curajul?

Oricare ar fi răspunsurile, acceptă-le. Apoi fii conștient de faptul ca viața ta este rezultatul alegerilor pe care le-ai făcut până în acest moment și că în orice clipă poți decide altfel.

Îndrăznește să te descoperi, să fii tu însuți si să trăiești în acord cu tot ceea ce este mai frumos în tine! Ai dreptul sa fii liber de orice condiționare și ai dreptul sa trăiești așa cum îți dorești – nu cum doresc alții pentru tine.

Sper că v-am inspirat.

Iar acestea fiind zise, colectivul clasei a XI-a vă dorește succes pe viitor și baftă la examen!

Dar, acesta este doar pachetul standard de urări.

Sincer, noi vă dorim să aveți parte de cât mai multe experiențe frumoase, să reușiți în viață și să realizați tot ce v-ați propus, să treceți cu bine peste provocări și să vă descoperiți pe voi înșivă, să vă dezvoltați ca persoane. Iar, cel mai important, să vă trăiți viața din plin, nu pe fugă!

Mulțumesc că m-ați ascultat!

Lorena Cotfas, clasa a XI-a

După 10 ani , din nou la școală!

Absolvenții anului 1988, după 30 de ani

Festivalul de teatru şcolar „Confesiuni despre viaţă şi artă”, ediţia a V-a - SUBCETATE, 2018

Sâmbătă, 19 mai 2018, la Căminul Cultural din Subcetate, a avut loc cea de-a V-a  ediţie a Festivalului de teatru şcolar Confesiuni despre viaţă şi artă, etapa interjudeţeană.

Motto-ul festivalului a fost un citat din Stela Popescu. Actriţa considera că rolul esenţial al teatrului este acela de a-i aduce pe oameni la spectacole, pentru că teatrul este o şcoală.

În deschidere, a adresat câteva cuvinte audienţei Ion Rizea, primarul comunei Subcetate.

Proiectul a fost posibil prin colaborarea dintre Liceul Miron Cristea Subcetate, Consiliul Şcolar al Elevilor din Liceul Miron Cristea, Primăria şi Consiliul Local Subcetate, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita şi Asociaţia de Tineret Ecoul Subcetate, iar coordonatorii proiectului au fost directorul Liceului Miron Cristea, prof. Vasile Dobrean, directorul adj., prof. Anişoara Balog, prof. Daniela Buzilă şi prof. Maria Ciobotă.

Prin organizarea festivalului de teatru pentru elevi, Liceul Miron Cristea din Subcetate, alături de parteneri, își propun continuarea tradițiilor teatrului de amatori de la Subcetate. În argumentul proiectului era specificat că prin cultivarea gustului pentru teatru, se ajunge la valorificarea talentului și modelarea caracterului elevilor, cât și la dezvoltarea spiritului de echipă. Teatrul trebuie să fie o prioritate a activității educative din școală și din comunitate, deoarece contribuie la dezvoltarea și cultivarea atitudinilor și aptitudinilor estetice ale elevilor. Festivalul, înscris în calendarul activităților educative interjudețene, are ca scop realizarea unui eveniment teatral de calitate care să diversifice oferta culturală a zonei. Printre obiectivele festivalului se numără stimularea vieții culturale în cadrul comunităților locale, valorificarea inclinațiilor şi a talentelor elevilor pentru arta spectacolului şi crearea de oportunități de exprimare a ideilor şi creațiilor originale.

La festivalul de anul acesta au participat cu piese de teatru elevi din 8 unităţi şcolare şi anume de la Liceul Miron Cristea, Subcetate, şcoala gazdă, din Topliţa Şcoala Gimnazială Sf. Ilie, Liceul Teoretic O.C. Tăslăuanu şi Şcoala Gimnazială Andrei Şaguna, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu din Bălan, Liceul Tehnologic din Corbu, Şcoala Gimnazială Elekes Venczel din Suseni şi Liceul Tehnologic Puskas Tivadar din Ditrău. În fiecare an numărul de tineri interpreți crește, semn că această activitate este apreciată din ce în ce mai mult și acest lucru ne bucură nespus, spunea prof. Maria Ciobotă, moderatoarea evenimetului.

Tinerii talentaţi au evoluat în 16 piese de treatru şi 5 monologuri. Dintre toate s-au remarcat piesele O scrisoare piedută şi Boii şi viţeii… şi noi, interpretate de elevi ai liceului din Subcetate, Gaiţele în interpretarea elevilor de la Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu din Bălan, Sarea în bucate a elevilor de clasa a II-a de la Şcoala Gimnazială Sf. Ilie din Topliţa, Colaj Eugene Ionesco al elevilor de la Liceul Tehnologic O.C. Tăslăuanu, monologul Mefisto, în interpretarea lui Marc Ciobanu de la liceul din Bălan şi Hamlet, în interpretarea lui Viorel Moldovan de la Liceul din Subcetate. Mare parte din piesele amintite au fost şi premiate.

Câştigătorii ediţiei a V-a

Am avut bucuria de a împărţi masa juriului cu poetul Ionel Simota, inspectorul şcolar Carmen Ducu, vice-primarul Vasile Rusu şi cu David Bordea, coordonator al Teatrului municipal Topliţa. Pentru talent şi munca depusă au fost rasplătite cu premii 9 momente artistice.

La secţiunea Gimnaziu, Premiul I a mers la Şcoala Gimnazială Andrei Şaguna din Topliţa, pentru piesa Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Premiul II la Liceul Miron Cristea, Subcetate pentru piesa D-l Goe, iar Premiul III la Liceul Teoretic O.C. Tăslăuanu pentru o altă variantă din D-l Goe.

La secţiunea Liceu, cu Premiul I a fost apreciată piesa Gaiţele a elevilor de la Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu din Bălan, Premiul II a rămas la liceul din Subcetate, pentru piesa Boii şi viţeii… şi noi, iar Locul III a mers la Liceul Teoretic O.C. Tăslăuanu pentru Colaj Eugene Ionesco.

Premiu pentru originalitate au primit elevii de la Liceul Tehnologic Puskas Tivadar din Ditrău pentru D-l Goe.

 Premiul special al juriului, pentru piesa de teatru Sarea în bucate, l-au primit  elevii din clasa a II-a de la Şcoala Gimnazială Sf. Ilie.

Marele Premiu al Festivalului a mers către piesa Bolnavul închipuit, în interpretarea trupei de teatru Gaudium Art a Liceului Miron Cristea, Subcetate.

David Bordea a oferit, din partea Casei de Cultură Topliţa, un premiu special pentru interpretare elevei Ioana Cotfas (clasa a VII-a) de la Liceul Miron Cristea, pentru rolul bolnavului închipuit. Felicitări tuturor!

Cosmina M. OLTEAN