joi, 8 decembrie 2011

PROIECT ETWINNING și COMENIUS - Lyceum, an XV, 2011, nr.8 (69)

CUPRINS:

1.Proiect Comenius 2010-2012
2.Reuniunea din Belgia: Verviers, 26 noiembrie – 3 decembrie 2011
3.Echos de la réunion de Verviers

PROIECT COMENIUS 2010-2012:
„Mythes, légendes, contes: nos racines nous parlent”

Este pentru a patra oară când școala noastră s-a înscris într-un parteneriat școlar european Comenius și tot pentru a patra oară candidatura noastră nu a putut fi susținută financiar de Agenția Națională.
Totuși, în 2006 am participat la o vizită pregătitoare în Franța, la Terrasson, în Aquitaine, pentru proiectul cu tema „Le Château, patrimoine de notre histoire, patrimoine de notre imaginaire” (2007-2009).
Ni s-a părut oportună ideea de a participa la un proiect eTwinning, on-line, în anii 2009-2010 - alături de școli din Belgia, Franța, Italia, Spania, Grecia, Finlanda –, un proiect cu tema: „Mythes, légendes, contes: nos racines nous parlent”. Participarea entuziastă a elevilor și profesorilor din zece școli din diferite părți ale Europei l-a încurajat pe coordonatorul acestui proiect, domnul profesor André Simon, din Belgia, să propună înscrierea noastră într-un proiect Comenius pentru perioada 2010-2012.
Școala coordonatoare, Institutul „Don Bosco” din Verviers, Belgia, prin prof. André Simon, a demarat acest proiect multicultural împreună cu câteva școli partenere
- Instituto Superiore „Adriano Tilgher” din Ercolano (Campagna) – Italia,
- Lycée „La Hotoie” din Amiens (Picardie) – Franța și
- Grupul Școlar „Miron Cristea” din Subcetate (Harghita) în colaborare cu Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe (Covasna) – România.
Cu toate că nu am primit susținere financiară pentru participarea la acest proiect, am continuat colaborarea cu bucuria de face cunoscute dincolo de hotarele țării cultura și tradițiile noastre, spiritualitatea românească cu rădăcini în preistorie.
Participarea noastră am putea-o rezuma astfel :
1. La mythologie roumaine
2. La mythologie et la littérature roumaine
- La ballade populaire «Le Monastère d’ Argeş»
- Mihail Sadoveanu - un écrivain de type archaïque, mythique et tragique
- Lucian Blaga, poète, dramaturge et philosophe
- Les contes roumains
3. Des fêtes traditionnelles:
- La magie de Noël
- La tradition de Mărțișor
- Le 25 mars: l’Annonciation
- Le 23 avril: La Fête de Saint Georges
- Le Dimanche des Rameaux – Le Dimanche des Fleurs
- Les Pâques
- Le 24 juin: La fête des « GAILLETS »
- la moisson et la cérémonie de la couronne de blé
4. Quelques lieux légendaires
- La station thermale BĂILE HERCULANE
- Le DELTA DU DANUBE
- La légende des rivières MUREȘ et OLT
- La légende du monastère de POUTNA
5. Le diable dans la mythologie roumaine
6. Le feu vif

1. Mitologia românească
2. Mitologia și literatura română
- Malada populară „Mănăstirea Argeșului”
- Mihail Sadoveanu - un scriitor de tip arhaic, mitic și tragic
- Lucian Blaga, poet, dramaturg și filozof
- Poveștile românești
3. Sărbătorile tradiționale:
- Magia Crăciunului
- Tradiția Mărțișorului
- 25 martie: Bunavestire
- 23 aprilie: Sărbătoarea „Sfântu-Gheorghe”
- Floriile
- Paștele
- 24 junie: Sâmzienele
- Secerișul și obiceiul cununii de grâu
4. Câteva locuri legendare :
- Stațiunea termală BĂILE HERCULANE
- DELTA DUNĂRII
- Legenda MUREȘULUI et OLTULUI
- Legenda MĂNĂSTIRII PUTNA
5. Diavolul în mitologia românească
6. Focul viu

Activitatea din cadrul acestu proiect poate fi urmărită pe site-ul: https://sites.google.com/site/euromythes/ și pe blogul: http://euromythes.blogspot.com/
Participarea noastră a fost apreciată de partenerii de proiect, iar materialele trimise au stârnit interes pentru cultura și limba românească. Drept urmare, la reuniunea de proiect, care a avut loc la Institutul „Don Bosco” din Verviers – Belgia, în perioada 26 noiembrie – 3 decembrie 2011, am fost invitată, împreună cu colegele mele din România, profesoare la Colegiul Național „Mihai Vitezul ” din Sfântu-Gheorghe, alături de profesori și elevi de la școlile menționate din Belgia, Italia și Franța.

2. REUNIUNEA DIN BELGIA:
Verviers, 26 noiembrie – 3 decembrie 2011


Sâmbătă, 26 noiembrie 2011, la ora prânzului, am plecat cu avionul spre Dortmund, unde ne aștepta prietenul nostru, D-l Bernard Hardy, pentru a ne conduce în mașina sa la Verviers. Rulăm pe autostradă cu o viteză constantă de 120 km/oră. Mi se pare mult, dar Bernard mă atenționează că toate mașinile ne depășesc. În Germania nu există restricții de viteză pe autostradă. Trecem prin apropierea orașului Köln, sau Colonia, cum îi spune în limba valonă Bernard. Se disting, desenate pe albastrul cerului, cele două turnuri ale imensei catedrale. Traversăm și Rinul. Înaintăm spre Vest, intrăm în Belgia. Soarele de toamnă târzie se pregătește să apună. Strălucește roșiatic printre nori. Același cer, parcă, din picturile lui Rembrand. Bernard ne spune cu mândrie că autostrăzile și toate drumurile din Belgia sunt intens iluminate, că privită din satelit, Belgia apare noaptea ca un punct luminos.
În aceeași seară, i-am întâlnit la școală pe prietenii noștri din cele trei țări, profesori și elevi.




Duminică, 27 noiembrie, înainte de masă am avut program de odihnă în familiile în care am fost cazați, dar eu și D-l Bernard, tânărul profesor de geografie de la „Don Bosco”, la rugămintea mea, am plecat la Banneux, un loc de pelerinaj unde în anii 30 Fecioara Maria s-a arătat unei copile și unde a fost înălțată la scurtă vreme o capelă. După modelul acestei capele s-a ridicat una și în România, lângă Blaj, la Cărbunari, dedicată Fecioarei Săracilor.
După-amiaza am petrecut-o participând la o excursie organizată la locul unde altădată se întâlneau Cele Trei Frontiere/ « Les Trois Frontières » (între Belgia, Germania și Olanda). Facem din acest loc, marcat printr-o piatră de hotar, un singur pas, dar într-o altă direcție, spunea D-l Andre Simon, și intrăm în trei țări, în trei limbi, în trei culturi.



Cei tineri din grup și plini de forță au continuat drumul pe jos, traversând pădurea pe o scurtătură, până la Aachen, în Germania, în ciuda ploii și a vântului subțire. Cei care nu ne-am încumetat să pornim pe jos, i-am ajuns din urmă cu mașina. Am ajuns pe înserate. Orașul ni s-a părut ospitalier, gătit pentru apropiata sărbătoare, plin de oameni ieșiți să cumpere cadouri de Moș Nicolae.



Ne-am oprit la vechea catedrală care conservă relicve din catedrala înălțată în secolul al VIII-lea de Charlemagne.



Luni, 28 noiembrie, de dimineață, am vizitat Institutul „Don Bosco” din Verviers, conduși de elevii școlii, în special în atelierele de mecanică și tâmplărie, unde ne-au arătat produsele muncii lor, ne-au făcut demonstrații practice și ne-au oferit daruri confecționate de ei-înșiși în atelierele școlare.
În după-amiaza aceleiași zile, o zi frumoasă, însorită, de toamnă tîrzie, am plecat cu autobusul la Mina din Blégny ( http://www.blegnymine.be/ ), o fostă mină de cărbune, redată în prezent circuitului turistic. S-a coborât în mină, unde s-a urmărit și un film documentar despre viața minerilor de altădată. Tinerii, veseli și distrați la venire, au ieșit din mină tăcuți, purtând în memorie secvențe din viața celor care ar fi putut fi bunicii sau străbunicii lor, conștienți de contrastul între trecut și prezent, apreciind, desigur, ceea ce acum viața le oferă lor.
Am vizitat, de asemenea, expoziția consacrată artistului Calisto Peretti – „un homme au service de la prevention”.



Marți, 29 noiembrie, ora 8, 30 eram toți prezenți în Gara Centrală din Verviers. Așteptam trenul care avea să ne ducă la Bruxelles. Am început periplul urban urmărind clădirile ornamentate în mod cu totul particular cu secvențe din cunoscute BD/ Benzi Desenate, apoi am vizitat și Centrul de BD. Ne aflam înainte de Ziua Națională a României, așa că aici am aflat din marile afișe expuse că se împlinesc 77 de ani de BD în România.
(http://www.youtube.com/watch?v=dON5j2hnWj ).



Am rămas timp de o oră în Grand' Place pentru o gustare și pentru poze. Imaginile sunt feerice, de basme.



În drumul nostru spre Comisia Europeană am admirat Palatul Regal, Parcul din Bruxelles, Capela Regală…



Am urcat colina pe care ne întâmpină statuia ecvestră a regelui Leopold al II-lea. Ne-am oprit o clipă să ne tragem sufletul și, privind în urmă, am putut admira o minunată panoramă a orașului vechi.
Am petrecut două ore în incinta Comisiei Europene, avându-l ghid pe domnul Paul Simon. Am ocupat scaunele celor 27 de comisari europeni (miniștri în Guvernul European), între care se află și D-l Dacian Cioloș, reprezentantul României, responsabil cu problemele agriculturii și dezvoltării rurale. Am început „ședința de lucru” prin a ne prezenta fiecare. A venit și rândul meu: „Bonjour! Je m’appelle Doïna. Je suis européenne. Je viens de Roumanie.” A fost o prezentare succintă, dar fiorul pe care l-am simțit eu, ca și fiecare, cred, a venit din conștientizarea că, deși venim din țări diferite, suntem toți cetățeni ai Europei, că Europa este fiecare dintre noi, că Europa este și va fi ceea ce noi vom vrea să fie. Elevii prezenți în acea zi la Comisia Europeană, participând la dezbaterea condusă de domnii Paul și Andre Simon, au conștientizat și ei, cred, că Europa înseamnă ideile noastre, energiile noastre, bunăvoința noastră, înseamnă cele 27 de familii care au decis să trăiască împreună; au înțeles că și responsabilitatea lor, a tinerilor, trebuie să crească în această mare familie a Europei a cărei deviză este: „Uniți în diversitate”


Miercuri, 30 noiembrie, am plecat cu trenul la Liège, cel mai important oraș turistic din Valonia, cu un patrimoniu artistic considerabil. Orașul, traversat de la sud la nord de râul Meuse, este situat într-un cadru natural remarcabil în primul rând prin colinele care îl înconjoară. Am făcut o scurtă escală, de o jumătate de oră, în Gara Guillemis, pentru a admira acest edificiu modern de dată recentă, construit de Calatrava, un arhitect spaniol foarte cunoscut (http://www.youtube.com/watch?v=fKUHTmsQAoc&feature=related).



Obiectivul propus pentru Liège era vizitarea archoforumului, situat în apropiere de gare du Palais, care conservă sub Piața St. Lambert urme arheologice ale orașului (http://www.archeoforumdeliege.be/Page_Generale.asp?DocID=17484). Cu sute de ani în urmă, aici se înălța o impozantă catedrală, demolată până la temelie de revoluționarii anului 1789, revoltați împotriva guvernatorului acestui oraș, care era și episcopul de Liège. S-au descoperit fundațiile Catedralei Saint Lambert, dar și urme ale unor construcții din perioada romană, cu ocazia săpăturilor făcute cu scopul amenajării unei parcări subterane. Au fost mai întâi conservate aceste vestigii ale trecutului, iar de jur-împrejur s-a realizat și parcarea subterană. Vizita a început prin observarea a trei machete și a unui scurt istoric al principatului Liège. Prima machetă înfățășează particularitățile topografice ale așezării, dar atenția se îndreaptă asupra catedralei Saint Lambert dispărute. O machetă reprezintă ultima înfățișare a catedralei, iar o alta evocă presupusul edificiu din secolul X, din vremea împăratului german Otton Ier. Săpăturile arheologice au scos la lumină urme a 9000 de ani de istorie, începând cu un habitat din Mezolitic, de acum 5000-7000 de ani î. Ch. Câteva vestigii sunt din perioada galo-romană. Aici a fost asasinat episcopul de Maestricht, Lambert (mijlocul sec. al VII-lea), iar urmașul său a mutat sediul episcopal de la maestricht la Liège ceea ce face ca orașul să prindă contur și să se dezvolte. Patru construcții religioase au fost ridicate pe rând în acest loc al asasinatului. Vizita se încheie printr-un film: reconstrucția virtuală a catedralei dispărute.



După amiaza aveam să o petrecm în familiile care ne-au găzduit. Însoțită de profesorul Bernard Hardy, am vizitat așezările din preajma orașului Verviers, înșirate pe valea râului La Vesdre: Limbourg, Dolhain…

Joi, 1 Decembrie 2011, Ziua Națională a României, am sărbătorit-o departe de țară, dar într-un mod cu totul particular: am vizitat rezervația naturală situată în regiunea cea mai înaltă a Belgiei, „Les Hautes Fagnes”, la 700 m.
Masa de prânz a fost „un barbecue” în mijlocul naturii, în apropiere de Spa – Bérinzenne. În jurul focului, după ce ne-am potolit foamea cu cârnăciori pregătiți la grătar de însuși directorul adjunct al școlii gazde, am ascultat poveștile unui specialist în legendele și tradițiile din Wallonie, el însuși un adevărat personaj de poveste. Apoi am scultat cu aceeași curiozitate poveștile grupurilor de elevi din Italia, Belgia și Franța.



D-l Andre Simon, coordonatorul proiectului Comenius, ne-a propus să depănăm povești, care ne reprezintă ca popor, în jurul focului și un „barbecue”. Privesc focul din vatră și cârnații care se rumenesc pe grătare și îmi vin în minte ritul străvechi al focului viu, superstițiile, credințele populare și obiceiurile legate de foc, toate punând în evidență reminiscențe folclorice din cultul soarelui.



Vineri, 2 decembrie 2011, a fost programată la școală, de dimineață pentru o activitate de analiză în comun: evaluarea activităților acestei săptămâni petrecute în Belgia și jalonarea obiectivelor pentru vizita la Amiens ( pregătirea unui scenariu „Asterix”, care va fi filmat) și finalizarea proiectului; seara, cina de despărțire, pregătită cu mâncăruri specifice bucătăriei belgiene, cu primirea vizitei lui Moș Nicolae, care nu-i uită niciodată pe copiii cuminți.



Am mulțumit la despărțire prietenilor belgieni pentru invitația de a participa timp de o săptămână la această reuniune de proiect Comenius și am promis că întorcându-mă acasă voi face cunoscută această experiență excepțională elevilor și profesorilor din școala noastră, colegilor din județul Harghita.

3.ECHOS DE LA REUNION DE VERVIERS

Vivre temps de 6 jours l’expérience d’une rencontre de projet Comenius, c’est quelque chose incroyable. J’ai participé à la réunion organisée à l’Institut « Don Bosco » de Verviers, minutieusement préparée par les professeurs André Simon, le coordinateur de ce projet, Bernard Hardy et leurs collèques d’école.
Chaque pays est une entité qui se caractérise par la langue officielle parlée (ou plusieurs), par une culture ou un mélange de cultures. La Belgique est un pays de l’Union Européenne qui a trois régions – Bruxelles, Walonie et Flandre – et trois langues. On a eu l’occasion, grâce au projet européen Comenius et au programme très diverse proposé par l’école belge, de connaître l’ambiance multiculturelle de ce pays, dès l’ancienne époque d’il y a 5000-7000 ans av. J-C., puis l’époque gallo-romaine et le Moyen Age, relevés par les reliques de l’ Archéoforum de Liège, jusqu’au présent de l’Union Européenne par la visite à la Commission Européenne de Bruxelles et par la randonnée au lieu des « Trois Frontières », puis à l’Aachen, en Allemagne.




On a pu faire des comparaisons entre la vie dure d’autrefois des mineurs de Blégny et les possibilités des jeunes de nos jours de connaître, étudier, voyager, choisir, rêver. J’affirme ça en voyant les jeunes de notre groupe Comenius taciturnes et pensifs à la sortie de la mine. Le jour suivant, les mêmes jeunes ont participé à une « séance de travail » à la Commission Européenne où ils se sont montrés conscients que le futur dépend de chaque citoyen, que l’Europe se construit au jour-le-jour en mettant en commun nos idées, nos énergies, notre bonne volonté, que l’Europe, c’est 27 familles qui ont décidé de vivre en communauté. Nous avons tous compris que notre responsabilité doit évoluer dans cette grande famille européenne dont la dévise est: „Unis en diversité!”


La visite à la reserve naturelle des Hautes Fagnes nous a offert l’occasion de penser à notre planète, à l’exploitation équilibrée de ses résources, à la préservation de ses écosystèmes.




Autour du feu, après un barbecue gouteux par le directeur secondaire de l’Institut „Don Bosco”, on a pénétré dans une atmosphère de légende, à l’aide des contes wallons raccontés par M. Paul Noël, spécialiste dans ce domaine, à l’aide des élèves d’Ercolano – Italie avec leur professeur Filomena G., des élèves de Verviers avec leur professeur André Simon, ainsi que des élèves d’Amiens avec leurs professeurs Nathalie et Jordi.



Par le thème de ce projet Comenius, „Mythes, légendes et contes: nos racines nous parlent”, on s’est rendu compte une fois en plus de notre identité européenne commune. Le projet continue. Pour la réunion d’Amiens, on s’est décidé de mettre en scène la conte d’Astérix et Obélix, donc de parler d’une époque hystorique: la conquête de la Gaulle par l’empéreur romain Jules César.
Nous-aussi, les roumains, nous faisons partie de la grande famille des peuples latines. Le roumain est l’une des 10 langues qui ont évolué du latin vulgaire. C’est une île de latinité entre les langues slaves parlées dans l’Europe Centrale et d’Est. L’un des succéseurs de Juleie César, l’empéreur romains Trajan a conquit la Dacie en 106 après J. Ch. en la transformant en province romaine – Dacia Felix -, dont la capitale fut fixée à Sarmisegetuza Regia.
Nous, les roumains participants à ce projet, parlerons de cette époque, des Daces qui habitaient dans l’espace Carpato-Danubiano-Pontique et de leurs héros: Burebista et Decebal.
Nous, les professeurs roumains participants à la réunion de Verviers, remercions nos amis bèlges pour l’invitation d’être avec eux cette semaine et, en rentrant dans nos écoles, parlons de cette expérience unique et de tous nos amis y connus.

Prof. Doina Dobreanu

marți, 6 decembrie 2011

SADOVEANU, EXCURSII, TEATRU - Lyceum, an XV, 2011, nr. 7 (68)

CUPRINS:
1. Ziua Sadoveanu
2. Drumeție în Munții Călimani
3. Excursie la Iași
4. Neliniștile unui elev de clasa a VIII-a
5. Bucuria de spectator





1.ZIUA SADOVEANU
Mihail Sadoveanu a fost unul dintre cei mai mari scriitori români, un pasionat călător, vânător și pescar, un neîntrecut peisagist și povestitor.
Prozatorul s-a născut pe 5 noiembrie 1880 la Paşcani şi a murit la 19 octombrie 1961 la Bucureşti. În literatură s-a exprimat ca povestitor, nuvelist și romancier. Dar Mihail Sadoveanu a fost și academician, şi om politic.
Vineri, 4 noiembrie 2011, în şcoala noastră s-au organizat activități dedicate sărbătoririi acestui mare scriitor, activități la care au participat elevi din toate clasele și profesori. De organizarea acestor activități s-au ocupat doamnele profesoare Maria Şerban, Claudia Ardelean, Crina Gabor si domnul director adjunct Ioan Cutlac.
Domnul profesor Ioan Cutlac ne-a prezentat casa memorială a scriitorului de la Neamţ, apoi s-au desfășurat, pe rând, diferite concursuri dedicate lui Sadoveanu: concursul de prezentări power-point, concursul de poezii, concursul de desene şi concursul „cine știe răspunde”.
Ca participantă la aceste activități, am citit în prealabil o parte din opera acestui mare scriitor și ceea ce mă impresionează foarte mult este legătura specială a acestuia cu natura, viziunea sa despre natură, comuniunea omului cu natura înconjurătoare.
Andreea-Raluca Natea, clasa a VIII-a





2. DRUMEȚIE ÎN MUNȚII CĂLIMANI


Excursia în munții Călimani făcută în toamna anului 2011 cu un grup de elevi de la școala noastră, condus de doamna profesoară de geografie, Daniela Dobreanu, de domnul director Vasile Dobreanu și doamna profesoară SandaVodă, cu întâmplările ei fascinante și cu priveliștile superbe, nu voi uita-o niciodată.
Pentru că zilele de toamnă sunt scurte și traseul montan destul de lung, iar unii dintre noi nu prea obișnuiți cu astfel de drumeții, am parcurs o bună parte din distanță cu tractorul. Singura noastră preocupare a fost să ne ținem bine și să admirăm în voie priveliștile încântătoare, mereu altele.
Ne-am oprit la Lacul Iezer. Am continuat drumul spre vârful muntelui, la stația meteo, pe jos. Am văzut și fosta mină de sulf din Călimani.
Drumul și aerul proaspăt al muntelui ne-au ațâțat foamea. Ne-am întors la Iezer, unde ne-am pregătit grătare. Plini de încântare, am pornit la vale, fără să bănuim surprizele care urmau. În apropierea schitului, tractorul s-a stricat, așa că a trebuit să ne continuăm drumul pe jos. După ce am parcurs vreo 2,5 km, ne-a ajuns din urmă tractorul, dar, pentru că eram în întârziere, nu am mai găsit microbusul la locul stabilit. Fără semnal telefonic, eram parcă rupți de lume. Ceva mai târziu am am anunțat niște părinți să vină în întâmpinarea noastră.
Totul e bine când se termină cu bine!

Bianca Urzică, clasa a VII-a


Popas la Lacul Iezer din Călimani


Traseu turistic în Călimani

Toamna sub nor

Valea Secu
Curcubeul toamnei
Foto: Prof. Vasile Dobrean

3. EXCURSIE LA IAȘI: 21-22 octombrie 2011
Am plecat în excursie cu autocarul, însoțiți de profesoarele Maria Șerban și Claudia Ardelean. Puțin posomorâți la început, ne-am antrenat la voioșie, încât drumul nu ni s-a părut nici lung, nici obositor. E drept că am făcut un popas și la Neamț, unde am aflat lucruri interesante despre Veronica Micle, despre prietenia și corespondența ei cu Mihai Eminescu, despre faptul că ea însăși scria poezii, despre moartea ei la scurtă vreme după cea a poetului.
Iașul, pe care l-am văzut pentru prima oară, mi s-a părut uimitor de frumos. Ne-am plimbat prin centrul său istoric, unde am vizitat Biserica „Trei Ierarhi”, Catedrala Mitropoliei Moldovei, am admirat edificiul Palatului Culturii pe care nu l-am putut vizita fiind în renovare, statuia ecvestră a domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare, Teatrul Național…
După ce ne-am potolit foamea la „Mc Donlds”, am vizionat un film 3D, ceea ce, de fapt, reprezenta unul din țelurile călătoriei noastre, un film realizat tridimensional cum nu mai văzuserăm.
Noaptea am petrecut-o la o pensiune, unde mai mult ne-am amuzat decât ne-am odihnit.
A doua zi am vizitat bojdeuca din Țicău, unde a trăit Ion Creangă și unde a petrecut multe seri de iarnă în tovărășia poetului Mihai Eminescu, povestindu-i cu haz întâmplări din vremea copilăriei petrecute în bună parte la Humulești, întâmplări care, la îndemnul prietenului său, vor fi repovestite în „Amintiri din copilărie”.
Am fost apoi în parcul din Copou, unde se află Teiul lui Eminescu și muzeul dedicat poetului; am văzut Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, am fost pe Stadionul din Iași, la Grădina Botanică, la muzeul cu animale împăiate…
Timpul a trecut repede, frumos și interesant până la întoarcerea acasă.
Am dori să participăm și la alte excursii, pentru a cunoaște mai bine frumusețile țării noastre și tot ceea ce reprezintă cu adevărat cultura românească.
Cristian Cotfas, clasa a VIII-a

4. NELINIŞTILE UNUI ELEV DE CLASA a VIII-a
Clasa a VIII-a... Este aproape incredibil. Am crescut atât de mult? Parcă mai ieri eram la grădiniţă şi mă jucam cu prietenii mei, apoi, în clasa I… Prima întâlnire cu doamna învăţătoare Maria Popa, prima întâlnire cu abecedarul au fost foarte impresionante pentru mine. Mică şi neştiutoare, am intrat în aceea lume plină de mistere: noi cunoştinţe, litere, personaje de poveste. Când mi-am scris pentru prima dată numele a fost o realizare mare pentru mine.
Apoi am crescut şi am ajuns în clasa a V-a. Îmi amintesc şi acum primele ore de matematică, de română… Profesorii mi s-au părut exigenţi faţă de doamna învăţătoare, dar după un timp i-am perceput altfel: buni şi înţelegători.
Iată, acum sunt pe clasa a VIII-a! Imediat vin examenele. Mă neliniştesc când mă gândesc la ele. Dar cu multă muncă, perseverență şi seriozitate, cu încredere în forțele mele și în ajutorul lui Dumnezeu sper să iau note mari.
O decizie grea în acest an a fost alegerea tezei, între istorie şi geografie. Ambele materii sunt foarte frumoase şi valoroase din punct de vedere al cunoştintelor. Aprofundarea Geografiei României este tentantă prin multitudinea informaţiilor privind relieful, clima și vegetația pământului nostru. Istoria României este și ea extrem de captivantă pentru că ne învaţă multe lucruri despre trecutul nostru, despre strămoşii noştri. Alegerea a fost foarte grea, dar până la urmă am ales istoria, deoarece toată materia o consider o „poveste” foarte interesantă.
Pe lângă neliniştile şcolare, apar şi neliniştile vârstei. Uneori simt că nu-mi găsesc locul, că nu mă înțeleg, că nu știu ce vreau, dar, cu ajutorul familiei și al prietenilor, învăț să mă cunosc și să mă accept așa cum sunt.
Mulţi consideră că după examen cea mai grea decizie este alegerea liceului și profilului pe care vrei să-l urmezi. Dar eu doresc să termin liceul la Subcetate, naveta zilnică la Toplița fiind prea obositoare pentru mine; doresc să reprezint această şcoală în continuare la diferitele concursuri școlare sub îndrumarea profesorilor mei, în care am încredere. Voi participa cu siguranţă la olimpiada de română şi matematică, materii care mă vor angaja într-o pregătire mai susținută a examenului final ce îmi va asigura și admiterea în liceu.
Andreea-Raluca Natea, clasa a VIII-a

5. BUCURIA DE SPECTATOR Nu este prima oară când doamna dirigintă ne face propunerea de a merge împreună cu noi la un spectacol de teatru la casa de Cultură din Toplița. Am primit cu entuziasm propunerea de a merge la spectacolul „Păcală”, în data de 8 noiembrie 2011.
Sala de specatacole a Casei de Cultură din Toplița a devenit în scurt timp neîncăpătoare. A fost un spectacol complex, cu tentă folclorică, Păcală fiind un personaj cunoscut din poveștile românești. Am avut bucuria să revedem în acest spectacol de două ore Ansamblul folcloric „Rapsodia Călimanilor” din Toplița, care ne-a încântat ca de fiecare dată.
Spectacolul a fost o bună ocazie nu doar de divertisment, ci o reîntâlnire cu folclorul nostru.
Ioana-Mădălina Țepeluș, clasa a VII-a

COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Andreea-Raluca Natea, Cristian Cotfas, Ioana-Mădălina Țepeluș