O experiență culturală de neuitat: Elevii Liceului „Miron Cristea” Subcetate în vizită în localitatea Saca din Republica Moldova

    În cadrul acordului de înfrățire dintre comunele Subcetate (județul Harghita) și Ghelăuza (raionul Strășeni), un grup de elevi de la Liceul „Miron Cristea” a efectuat o deplasare în Republica Moldova. Grupul  „Folk în Dar”, însoțit de două cadre didactice, a participat la „Zilele Satului Saca”, unde a susținut un program artistic.

    Elevii au interpretat piese din repertoriul  muzicii folk românești, piese care au fost bine primite de publicul prezent și au contribuit la promovarea activităților artistice desfășurate în liceul nostru.

    Pe lângă participarea la spectacol, deplasarea a avut și o componentă educativă, elevii desfășurând activități în afara programului festiv:

- Au efectuat o vizită cu caracter ecologic în Rezervația Științifică „Codrii” din Lozova.

- Au vizitat obiectivele culturale și istorice principale din capitala Chișinău.

    Evenimentul de la Saca a reunit mai multe delegații din România. Pe parcursul întregii deplasări, elevii noștri au avut ocazia să socializeze cu tineri din alte județe.

    Programul cultural complet, deschis de ansamblul folcloric din Saca  „Focul Dorului” , a cuprins genuri diferite:

- Muzică folk susținută de Grupul „Folk în Dar” de la Liceul „Miron Cristea” Subcetate și Grupul „Dacii liberi”  din județul Vaslui. 

- Dansuri populare tradiționale prezentate de ansamblurile de tineri din Cernești (Maramureș), Măgura Ilvei (Bistrița-Năsăud) și Șuletea (județul Vaslui).

    Manifestarea s-a încheiat cu recitalurile artiștilor Guz și Pavel Stratan, urmate de un Foc de artificii.

    Vizita în raionul Strășeni a fost o oportunitate minunată de a învăța lucruri noi și de a lega prietenii. Le felicităm pe fete pentru seriozitate și pentru bucuria cu care au cântat și au reprezentat liceul și comunitatea  noastră!

    Participanții din partea liceului :

 Grupul  „Folk în Dar”

     Cadre didactice însoțitoare: profesor  Buzilă Eugenia-Daniela și prof. înv. preșcolar Urzică Viorica

    Notă: Deplasarea s-a realizat alături de delegația oficială formată din Primarul Vasile Rusu, Traian Muscă - consilier, Aurel Vaidos,  Lădaru Pavel - informatician și Urzică Lucreția - creatoare de costume tradiționale.

Articol realizat de,

prof. Buzilă Eugenia-Daniela

prof. înv. preșcolar Urzică Viorica

IT ALL STARTED WITH A CHRISTMAS CARD – O CĂLĂTORIE EUROPEANĂ PRIN PRIETENIE, CREATIVITATE ȘI COMUNICARE

 

    În anul școlar 2025–2026, un grup de 13 elevi ai clasei a VII-a de la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate a participat la proiectul eTwinning „It All Started with a Christmas Card”, alături de elevi și profesori din Grecia, Spania, Estonia și Ucraina.

    Proiectul a avut ca scop dezvoltarea competențelor de comunicare în limba engleză, promovarea dialogului intercultural și utilizarea creativă a tehnologiei în educație. Pornind de la o idee simplă – schimbul de felicitări de Crăciun – elevii au descoperit că o scrisoare sau o carte poștală poate deveni o punte între culturi și prietenii.

Pe parcursul proiectului, elevii au realizat și au trimis felicitări de Crăciun partenerilor europeni, au creat cărți poștale pornind de la fotografii preferate, au participat la activități dedicate Zilei Siguranței pe Internet și au colaborat la realizarea unor Padlet-uri comune cu urări de Paște și de final de an școlar. Pentru realizarea produselor digitale au fost utilizate instrumente precum Canva și Padlet, contribuind la dezvoltarea competențelor digitale și creative ale elevilor.

    Participarea la proiect a oferit elevilor oportunitatea de a utiliza limba engleză în contexte autentice, de a descoperi tradiții și obiceiuri din alte țări europene și de a înțelege mai bine importanța respectului și a colaborării într-o comunitate internațională.

    Proiectul a contribuit la dezvoltarea competențelor lingvistice, digitale, sociale și interculturale ale elevilor, încurajând comunicarea, empatia și deschiderea către diversitate. În același timp, a promovat imaginea școlii noastre în cadrul comunității eTwinning și a consolidat dimensiunea europeană a educației.

    Felicitări tuturor elevilor implicați pentru creativitate, responsabilitate și entuziasm!

🎄 Primele produse ale proiectului au fost felicitările de Crăciun, realizate cu entuziasm de elevi și trimise prin poștă partenerilor din Grecia, Spania, Estonia și Ucraina. Activitatea a oferit elevilor oportunitatea de a comunica în limba engleză și de a descoperi bucuria corespondenței tradiționale într-un proiect european.

🔒 Activitate dedicată Zilei Siguranței pe Internet, desfășurată în cadrul proiectului eTwinning „It All Started with a Christmas Card”. Elevii au realizat postere și mesaje de conștientizare privind utilizarea responsabilă și sigură a mediului online. 

🐣 Cu ocazia sărbătorilor pascale, elevii participanți la proiectul eTwinning „It All Started with a Christmas Card” au colaborat la realizarea unui Padlet internațional în care au postat urări de Paște, mesaje de prietenie și imagini reprezentative pentru tradițiile specifice fiecărei țări participante. Activitatea a oferit elevilor oportunitatea de a comunica în limba engleză într-un context autentic, de a descoperi asemănări și diferențe culturale și de a utiliza instrumente digitale colaborative într-un mediu european de învățare.

🌍 În cadrul activității „Postcard from My World”, elevii au ales o fotografie reprezentativă pentru lumea lor – un loc drag, un peisaj, un moment special sau un element al comunității locale – și au realizat cărți poștale în limba engleză. Prin descrierile redactate, elevii și-au dezvoltat competențele de exprimare scrisă și au avut ocazia să împărtășească partenerilor europeni aspecte din viața lor, cultura locală și locurile care îi reprezintă. Activitatea a încurajat creativitatea, reflecția personală și dialogul intercultural.

☀️ Activitatea „Summer Wishes Wall” a marcat încheierea unui an de colaborare europeană. Prin mesaje și urări de vacanță, elevii și-au exprimat aprecierea pentru experiențele trăite împreună și pentru prieteniile create în cadrul proiectului „It All Started with a Christmas Card”.

 💌 Astfel, ceea ce a început cu o simplă felicitare de Crăciun s-a transformat într-o frumoasă călătorie europeană a prieteniei, comunicării și descoperirii culturale. Prin fiecare mesaj, felicitare și activitate realizată împreună, elevii au demonstrat că educația poate construi punți între oameni, culturi și țări, contribuind la formarea unor cetățeni europeni deschiși, responsabili și creativi. 

Profesor coordonator,

Constantin Alisia

Liceul „Miron Cristea” Subcetate

 

 

 

Solstițiul de vară, Repere artistice contemporane. Pastelurile lui Csomortáni Gál László - Cosmina Marcela OLTEAN

I.

 Solstițiul de vară între lumină, timp și zgomotul lumii.

 Repere artistice contemporane

    În fiecare an, în jurul datei de 21 iunie, emisfera nordică traversează momentul solstițiului de vară – cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an. Din perspectivă astronomică, fenomenul marchează punctul în care Soarele atinge cea mai mare înălțime aparentă pe cer. Din perspectivă culturală, însă, solstițiul a reprezentat de-a lungul istoriei mult mai mult decât un eveniment calendaristic: un prag temporal, un reper ritualic și o modalitate prin care comunitățile și-au raportat existența la ciclurile cosmice.
Solstițiul de vară oferă ocazia de a și reflecta asupra modului în care artiștii contemporani au investigat lumina ca fenomen fizic, perceptiv și cosmic.
    În arta contemporană, solstițiul de vară nu apare prea des ca subiect în sine, însă întâlnim numeroase abordări ce au în centru lumina, peisajul sau observarea acestora. Artiștii interesați de land art, de fenomene astronomice și de percepția timpului transformă acest moment astronomic într-un cadru de cercetare. Solstițiul devine astfel o experiență ancorată în realitatea fizică a locului și, în același timp, o reflecție asupra modului în care percepem semnalele subtile ale lumii, aflate permanent între ordine și zgomot.

    Solstițiul ca instrument de observare
    Mișcarea Soarelui nu poate fi percepută direct, ci doar prin urmele pe care le lasă asupra mediului: modificarea umbrelor, schimbarea culorii luminii, variația duratei zilei. În acest sens, solstițiul este mai degrabă un fenomen al atenției decât al spectacolului.
Arta contemporană a găsit în această condiție un teren fertil de explorare. Multe dintre lucrările dedicate relației dintre om și cosmos nu urmăresc reprezentarea Soarelui, ci construiesc dispozitive prin care lumina, timpul și spațiul devin perceptibile. Aceste opere funcționează asemenea unor instrumente de măsurare sensibile, capabile să transforme fenomene naturale în experiențe estetice.

    Nancy Holt și arhitectura luminii
    Una dintre cele mai importante lucrări dedicate explicit solstițiului este Sun Tunnels (1973–1976), realizată de artista americană Nancy Holt în deșertul Great Basin din Utah.
    Lucrarea este compusă din patru cilindri monumentali de beton orientați astfel încât să încadreze răsăritul și apusul Soarelui în zilele solstițiilor de vară și de iarnă. Vizitatorul nu privește fenomenul astronomic din exterior, ci este plasat în interiorul unei structuri care îl face vizibil și comprehensibil.
    În această lucrare, lumina devine material sculptural. Umbrele și razele solare desenează permanent noi configurații, iar peisajul deșertic se transformă într-un observator astronomic. Holt propune o experiență în care percepția umană funcționează ca instrument de măsurare, iar timpul devine vizibil prin mișcarea luminii.
    Pentru discursurile contemporane despre mediu și percepție, Sun Tunnels poate fi interpretată și ca o investigație asupra „zgomotului” ambiental: o încercare de a extrage din multitudinea informațiilor vizuale un semnal precis, generat de mișcarea cosmică.

    Olafur Eliasson și cartografierea celei mai lungi zile
La aproape cincizeci de ani după realizarea lucrării lui Holt, artistul danezo-islandez Olafur Eliasson a propus o abordare diferită prin instalația Long Daylight Pavilion (2025), amplasată în Helsinki.
    Instalația transpune în spațiu traiectoria Soarelui din ziua solstițiului de vară. O serie de elemente verticale marchează pozițiile succesive ale astrului pe parcursul celei mai lungi zile din an, transformând un fenomen temporal într-o configurație arhitecturală.
    Lucrarea nu reprezintă Soarele, ci datele produse de mișcarea sa. Ea transformă informația astronomică într-un desen tridimensional, făcând perceptibil ceea ce în mod normal rămâne abstract. În acest sens, proiectul lui Eliasson poate fi înțeles ca o vizualizare a unui semnal natural, o traducere a timpului în spațiu și a luminii în formă.
    

    Charles Ross și arhitectura cerului
    Dacă Holt lucrează cu alinierea solară, iar Eliasson cu traseul luminii, Charles Ross explorează relația dintre corp și cosmos la o scară mult mai amplă. Proiectul său monumental Star Axis, început în 1971 și aflat încă în dezvoltare în deșertul din New Mexico, este simultan sculptură, observator astronomic și arhitectură.
    Toate formele și unghiurile construcției sunt determinate de alinieri între Pământ și stele. Vizitatorul poate parcurge spațiile interioare pentru a experimenta direct rotația planetei, orientarea axei terestre și ciclurile astronomice care se desfășoară pe perioade de mii de ani. Una dintre componentele centrale, Star Tunnel, este aliniată precis cu axa Pământului și face perceptibilă relația dintre observator și cerul polar.
    Deși Star Axis nu este dedicată solstițiului de vară, lucrarea împărtășește cu proiectele lui Holt și Eliasson aceeași preocupare fundamentală: transformarea fenomenelor cosmice în experiențe fizice. Ross nu ilustrează universul, ci îl construiește la scară umană.
    Imagini pentru proiectul Star Axis: https://www.staraxis.org/ 

    Cu mii de ani în urmă: Stonehenge
    Cu mult înaintea artei contemporane, monumentul megalitic Stonehenge a demonstrat fascinația umanității pentru relația dintre arhitectură și mișcarea Soarelui.
    Alinierea monumentului cu răsăritul de la solstițiul de vară transformă situl într-un instrument de observare a cerului. Din această perspectivă, Stonehenge poate fi privit ca unul dintre primele exemple de arhitectură experiențială construită în jurul unui fenomen astronomic.
    Dincolo de funcția sa ritualică sau calendaristică, monumentul oferă o lecție importantă pentru arta contemporană: relația dintre om și cosmos poate fi explorată prin spațiu, orientare și experiență directă, fără a recurge la reprezentare figurativă.

    Lumina ca experiență
  Privite împreună, aceste trei proiecte sugerează o schimbare importantă în raportarea artei contemporane la natură. Lumina nu mai este doar un element reprezentat pe o suprafață, așa cum se întâmpla în tradiția picturii. Ea devine material, structură și eveniment.
Nancy Holt folosește lumina pentru a face perceptibilă relația dintre corp și ciclurile solare. Olafur Eliasson transformă traiectoria Soarelui într-o formă arhitecturală care poate fi parcursă și înțeleasă. Charles Ross construiește spații în care mișcările planetare și stelare devin experiențe directe.
    În toate aceste cazuri, arta funcționează ca un instrument de observare. Ea face vizibile procese care există independent de noi, dar pe care rareori le percepem în mod conștient. Solstițiul de vară oferă astfel nu doar un reper calendaristic, ci și o invitație la reflecție asupra felului în care lumina structurează experiența noastră asupra lumii.
Într-o epocă dominată de imagini și informații, aceste lucrări reamintesc că unele dintre cele mai profunde experiențe estetice nu provin din acumularea de semne, ci din atenția acordată unor fenomene elementare: mișcarea Soarelui, schimbarea luminii și poziția noastră în raport cu cerul.

    Surse date și foto:
- Nancy Holt, Sun Tunnels (1973–1976), Holt/Smithson Foundation: https://holtsmithsonfoundation.org/sun-tunnels
- James Nisbet, Ecologies, Environments, and Energy Systems in Art of the 1960s and 1970s, MIT Press, 2014.
- Olafur Eliasson, Long Daylight Pavilion, HAM Helsinki Art Museum: https://www.hamhelsinki.fi/en/sculptures/long-daylight-pavilion
- Charles Ross, Star Axis: https://www.staraxis.org
- United States Naval Observatory, “Astronomical Applications: Solstices and Equinoxes”: https://aa.usno.navy.mil

- Encyclopaedia Britannica, “Summer Solstice”:

https://www.britannica.com/science/summer-solstice
 

II.

Lumina solară și memoria satului în pastelurile lui 

Csomortáni Gál László

    În cultura tradițională, solstițiul de vară reprezintă momentul culminant al ciclului solar, ziua în care lumina atinge maxima sa intensitate înainte de a începe, aproape imperceptibil, drumul spre iarnă. Asociat fertilității, recoltei și sărbătorilor comunitare, acest moment a generat de-a lungul timpului numeroase reprezentări artistice și ritualice. În spațiul românesc, Sânzienele sau Drăgaica au transformat solstițiul într-o sărbătoare a luminii, a vegetației și a continuității dintre generații.

    În seria de pasteluri realizate recent de artistul harghitean Csomortáni Gál László, lumina solară devine elementul central al compoziției și principalul purtător al memoriei. Artistul nu documentează satul doar în sens etnografic și nu urmărește fidelitatea realistă a peisajului ci caută o reflectare subiectivă a acestora. Casele, bisericile, drumurile și dealurile apar filtrate printr-o lumină aproape supranaturală, care transformă realitatea într-un spațiu al amintirii.

    Privite împreună, lucrările construiesc o adevărată cosmologie rurală. Soarele apare ca un nucleu vizual în jurul căruia gravitează întreaga existență a comunității. Uneori este reprezentat frontal, ca un disc incandescent suspendat deasupra satului, alteori se fragmentează în raze și reflexe care invadează arhitectura, vegetația și cerul. Lumina nu mai descrie obiectele, ci pare să le genereze.

    Această abordare trimite direct la imaginarul solstițial prezent în cultura populară. În tradiția Sânzienelor, lumina este percepută ca o energie fertilizatoare care leagă cerul de pământ și trecutul de prezent. În pastelurile lui László, această energie nu se manifestă prin ritualuri explicite, ci prin atmosfera care învăluie fiecare scenă. Câmpiile înflorite, siluetele umane, turlele bisericilor și copacii par surprinse într-un moment de maximă intensitate luminoasă, asemenea unei zile de solstițiu în care timpul încetinește și lumea devine pentru o clipă transparentă.

    Un element important al seriei este prezența constantă a bisericii. Ea nu apare doar ca reper arhitectural, ci ca axă simbolică între comunitate și cosmos. Razele care coboară asupra turlelor sau care izbucnesc din spatele acestora sugerează continuitatea dintre spiritualitatea populară și ciclurile naturii. În multe dintre lucrări, lumina solară și edificiul religios par să participe la același fenomen, ca și cum memoria locului ar fi păstrată simultan de credință și de natură

    Pastelul, prin materialitatea sa și prin capacitatea de a crea treceri delicate între culoare și lumină, contribuie decisiv la această atmosferă. Suprafețele vibrante și particulele cromatice produc impresia unei imagini aflate între realitate și vis. Privitorul are senzația că asistă nu la reprezentarea unui loc concret, ci la reconstituirea unei amintiri – cu părinți, bunici și locuri ale copilăriei.

    Din această perspectivă, seria poate fi interpretată ca o reflecție asupra moștenirii culturale. Nu este vorba despre patrimoniu în sens material, ci despre patrimoniul afectiv transmis prin imagine, poveste și experiență familială. Satul lui László nu este doar un spațiu geografic, ci un teritoriu al memoriei colective, în care fiecare casă, fiecare drum și fiecare câmp poartă urmele generațiilor anterioare.

    Lumina devine o metaforă a transmiterii. Ea circulă dintr-o lucrare în alta asemenea unei amintiri care trece de la părinți la copii, de la bunici la nepoți. În loc să fixeze trecutul într-o imagine nostalgică, artistul îl reactivează, oferindu-i o prezență vie. Soarele care domină aceste compoziții nu este doar astrul naturii, ci și simbolul unei continuități culturale care supraviețuiește prin memorie.

    În apropierea simbolică cu solstițiul de vară, aceste pasteluri pot fi citite ca imagini ale unui moment de plenitudine. Ele surprind nu doar lumina unei zile, ci lumina unei lumi: lumea satului transilvănean, a familiei, a tradițiilor și a experiențelor transmise între generații. În fața transformărilor contemporane, lucrările lui Ciomortani Gál László apar ca un act de recuperare și conservare prin artă, demonstrând că moștenirea culturală nu se transmite doar prin documente și obiecte, ci și prin imagini capabile să păstreze vie memoria locurilor și a oamenilor care le-au locuit.

Foto lucrări – arhiva artistului

 

Proiectul eTwinning „From Story to Cody”- Profesor pentru Educație Timpurie Urzică Viorica - Liceul „Miron Cristea”, Subcetate

Cum am cultivat abilități pentru viață prin imaginație, logică și tehnologie în anul școlar 2025–2026

 

    La prima vedere, poveștile și jocurile de logică par să nu aibă multe în comun. Știm că poveștile îi ajută pe copii să își dezvolte imaginația, să fie mai creativi și să își exprime emoțiile. Pe de altă parte, jocurile de logică le antrenează gândirea, atenția și îi învață să rezolve singuri mici probleme.    

În anul școlar 2025–2026, copiii din grupa mică-mijlocie „Iepurașii” de la Grădinița „Piticot” (Liceul „Miron Cristea” Subcetate) au participat, cu mult entuziasm, la proiectul international  „From Story to Cody”, pe platforma eTwinning, proiect care ne-a arătat că aceste două lumi se pot combina foarte frumos. Alături de copii și cadre didactice din grădinițe și școli din Turcia, Grecia, Slovenia, Cipru și Portugalia, cei mici au avut parte de activități atractive, din care au avut extrem de multe de învățat.

    Proiectul „From Story to Cody” a fost gândit ca o călătorie de 6 luni, în care fiecare lună a fost dedicată unei povești diferite scrise de Eric Carle. Grupul țintă al proiectului au fost copiii între 4 și 8 ani. Prin joc și colaborare, ne-am propus de la bun început câteva obiective foarte clare pentru copii:

    * să le insuflăm dragostea pentru lectură cu ajutorul cărților;

    * să le dezvoltăm abilitățile de coding și gândirea algoritmică;

    * să aducem activitățile de tip STEAM în programul nostru zilnic de la grupă;

   * să le stimulăm creativitatea prin instrumente digitale Web 2.0 și aplicații AI potrivite pentru vârsta lor;

   * să colaborăm strâns cu celelalte școli de pe platforma eTwinning;

   * să mergem la grădiniță cu entuziasm și cu o atitudine pozitivă față de învățare.

   Am început cu o primă întâlnire online cu ceilalți parteneri în luna octombrie. A fost un moment foarte bun ca să ne cunoaștem, să discutăm detaliile proiectului și să stabilim ce avem de făcut fiecare. Datorită acestei discuții, am reușit să colaborăm excelent pe parcurs, într-o atmosferă deschisă și prietenoasă.

   Proiectul nostru s-a potrivit mănușă cu tema eTwinning din acest an: „skills for life” (competențe pentru viață). Nu ne-am propus doar să îi învățăm pe copii noțiuni simple de coding. Am vrut ca, pornind de la povești, să îi ajutăm să își dezvolte competențe esențiale pentru viață: autonomia, gândirea critică și rezolvarea de probleme.

În fiecare lună, am adus inovația în sala de grupă și am folosit AI ca pe un partener de creație. Cu ajutorul tehnologiei, am transformat desenele făcute de copii în artă digitală și am compus un cântecel special al grupei noastre cu ajutorul aplicațiilor Gemini si Suno.

    După ce fiecare dintre noi am propus varianta proprie de logo și poster, realizate cu ajutorul comenzilor vocale date de copii lui Chatgpt și Gemini, am pornit în descoperirea poveștilor lui Eric Carle. 

  

   În luna noiembrie am citit povestea „Friends”. Pentru a ajuta prietenii să se întâlnească, am propus o varianta de codare după culori: copiii au asociat culoarea cu obstacolul întâlnit pe drum, învățând astfel primele reguli de orientare în spațiu. De asemenea, am realizat primul nostru sudoku într-o activitate de codare de Ziua Bunătății.  „Iepurașii” s-au descurcat minunat!

 

    Am integrat inteligența artificială atunci când am introdus numele copiilor în aplicația Gemini și am compus versuri pentru ,,Cantecul prieteniei noastre”, iar cu aplicația Suno, am pus versurile pe muzică. Ca și competențe pentru viață, această lună s-a axat pe dezvoltarea emoțională, pe modul în care ne facem prieteni și pe colaborarea în echipă.  În activitatea STEM- „Podul prieteniei”, preșcolarii au realizat Podul lui Da Vinci, un pod care este construit doar din nouă bețe care nu necesită cuie sau sfori, apoi au testat rezistența lui traversându-l.

 

    În luna decembrie, povestea „Today is Monday” ne-a ajutat să îmbinăm timpul cu logica. Preșcolarii au avut o sarcină interesantă de coding: au programat „pașii” fiecărei zile și au potrivit corect zilele săptămânii cu meniurile din carte.  Folosind instrumente AI, farfuriile desenate de copii au fost transformate în imagini culinare spectaculoase. Prin această activitate, am atins acele competențe legate de alimentația sănătoasă.

https://youtube.com/shorts/BNjjYEJBErk?si=NlBoZgcMtSoz-_yV

 

 

    Activitățile de codare au curs una după alta atunci când Moș Nicolae

si-a amestecat ghetuțele, iar copiii l-au ajutat să le pună în ordine.

 

    Luna ianuarie ne-a adus povestea plină de ritm „Baby Bear, Baby Bear, What Do You See?”. Pe podeaua grupei, am creat o grilă cu animalele pe care Baby bear le întâlnește în căutarea mamei, am adaugat câteva elemente naturale (frunze, crengi, castane) într-o activitate captivantă de codare senzorială, ghidând puiul de urs spre mama lui. Realitatea Augumentată ne-a  ajutat să o aducem pe mama Bear în grupa noastră. Ca și skills for life, copiii și-au dezvoltat orientarea în spațiu și capacitatea de a lua decizii corecte pentru a evita pericolele.

                             

    Luna februarie a adus în grupa noastră povestea „Rooster's out to see the world” care a fost citită de invitata noastră specială, d-na profesoară de limba engleza Maria Ciobotă, cu ocazia Zilei Internaționale a Cititului cu Voce Tare ZICI 2026.  Aici am transformat călătoria cocoșului într-un exercițiu matematic de coding, unde copiii au programat traseul adăugând personaje pe hartă în funcție de poveste.

    Activitatea a pus accent pe competențe esențiale: gândirea critică și rezolvarea de probleme prin numărat.

 

    Luna martie a fost dedicată poveștii „Pancakes, Pancakes!”, unde am demonstrat că gătitul este coding pur. Dacă nu respecți pașii în ordine, rețeta e compromisă! Copiii au ordonat secvențial pașii obținerii unei clătite și au programat traseul de la ingredient la produsul final. Au realizat sudoku cu grille de 3X3- grupa mică și 4x4- grupa mijlocie. Cu ajutorul AI, desenele lor cu clătite au primit texturi realiste. Ca și skills for life, cei mici au înțeles alfabetizarea funcțională, activitățile casnice și cum se obțin lucrurile prin muncă și perseverență, ba chiar au fost cofetari pentru o zi și au decorat propriile clătite, punându-și creativitatea la încercare.

 

 

   Proiectul „From Story to Cody” nu a însemnat doar activități separate la grupe, ci s-a concretizat prin produse finale comune realizate în colaborare. Toți partenerii din cele șase țări și-au unit ideile pentru a crea materiale commune: THE FLOWERS OF FRIENDSHIP, CODING ON LINE BOOK, WE CONTINUE THE BABY BEAR STORY, KAMISHIBAI THEATER, THE ROOSTER VISIT OUR COUNTRIES, COOKING GUIDE și ACROSTIC PAINTING.

 Aceste produse comune sunt dovada clară a muncii noastre în echipă și a parteneriatului european.

   Încheiem acest proiect cu multă bucurie și cu mulțumirea că am reușit să le oferim copiilor noștri experiențe minunate, care îi vor ajuta pe viitor.

Aducem calde mulțumiri fondatorilor proiectului: Vassiliki Karakatsani din Grecia și Nicoleta Huștiuc din România pentru această idee atât de frumoasă. Prin acest proiect, au adus activități moderne și interesante direct la noi în grupă, ne-au provocat să îmbinăm farmecul poveștilor lui Eric Carle cu jocurile de coding, cu utilizarea AI și cu dezvoltarea acelor competențe pentru viață atât de importante.

Vă suntem recunoscători pentru tot ce au învățat „Iepurașii” noștri în aceste luni și pentru că ne-ați arătat că, atunci când lucrăm cu pasiune, granițele chiar nu mai contează!