sâmbătă, 26 septembrie 2026

In memoriam, omagiu familiei de cadre didactice CONȚIU ALEXANDRU și RAFILA

 


Profesor şi director la Şcoala din Subcetate (1956-1958)

S-a născut în comuna Bozed, unde a obţinut şi diploma de şapte clase elementare. A urmat Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu-Mureş şi Facultatea de matematică-fizică din Cluj.
A fost director coordonator al şcolilor din Cipău, Voşlobeni, Gheorgheni, Subcetate şi Topliţa. Datorită calităţilor sale manageriale, era trimis acolo unde era mai greu, îşi aminteşte soţia dumnealui. Aşa se explică mutarea sa de la o şcoală la alta şi numirea sa ca director al primului liceu din zona Topliţei, înfiinţat la Subcetate în 1955. Era nevoie de un conducător care să ştie să coordoneze activitatea didactică din şcoală, să statornicească o atmosferă propice învăţăturii, de respect reciproc.
În anul 1958, liceul a fost mutat de la Subcetate la Topliţa, cu elevii şi profesorii lor. În ultima perioadă de activitate didactică desfăşurată la Topliţa (1958-1983), profesorul Alexandru Conţiu a obţinut gradul didactic I, i s-au acordat titlul de „profesor evidenţiat” şi „Gradaţia de merit”, a fost distins cu „Medalia Muncii”.


Învăţătoare la Subcetate în anii 1956-1958

 Originară din localitatea Deleni, din judeţul Mureş, purtând numele de familie Petruţiu, a urmat mai întâi Şcoala Pedagogică de Învăţători din Reghin (1946-1950), apoi Institutul Pedagogic de 3 ani din Târgu-Mureş, specialitatea limba română – istorie. A început activitatea didactică în diferite şcoli din judeţul Mureş, apoi şi-a împlinit munca de luminare, modelare şi formare a tinerelor generaţii în şcoli din localităţi sitate pe Valea Mureşului Superior: Voşlobeni, Gheorgheni, Subcetate, Topliţa. 
Despre anii în care la Subcetate a funcţionat singurul liceu din zona Topliţei şi când la conducerea acestuia se afla Alexandru Conţiu, îşi aminteşte cu drag după mai bine de o jumătate de veac doamna Rafila Conţiu:

    „A fost greu, dar a fost frumos! Aceşti ani mi-au rămas în memorie şi mereu povestesc prietenilor, cu mare plăcere, despre activităţile frumoase desfăşurate în acea şcoală.
    Şcoala era impunătoare, directorul şcolii era Alexandru Conţiu, un adevărat părinte pentru toţi elevii, un bun coleg şi un apreciat profesor. Ştia cum să coordoneze munca tuturor oamenilor şcolii. Se instituise în şcoală o disciplină şi o atmosferă propice muncii intelectuale. Mulţi dintre foştii colegi şi elevi, unii devenind oameni de mare profesionalism, realizaţi şi familial, îşi amintesc cu plăcere de acea perioadă.
   Colectivul didactic era relativ mic, dar cu o mare dorinţă de a se afirma atât profesional, cât şi extradidactic. Erau învăţătorii: Laura Marcu, Maria Cotfas, Paulina Suciu; şi profesorii: Andrei Cotfas, Ioan Mureşan, Victor Farcaş, Leontina Georgescu, Dumitru Dobreanu, ing. Achim Săniuţă; comandant de pionieri: învăţătoare Ana Hanga.
    Îmi amintesc de serbările şcolare prilejuite de anumite evenimente, de Balul mascat organizat la şcoală pentru personalul didactic din toată zona şi pentru părinţii elevilor, de dansurile populare pregătite cu elevii mei din clasa a IV-a, cu care s-a obţinut locul I la concursul raional din Topliţa.


   Întreaga colectivitate sătească sprijinea procesul de învăţământ, participând la diferite munci în folosul şcolii. Toţi erau bucuroşi şi mândri că în comuna lor luase fiinţă acel liceu unde îşi puteau şcolariza copiii. Azi, comuna se poate mândri cu numeroase personalităţi ieşite din liceul lor în perioada respectivă şi după aceea. Desigur, erau şi greutăţi. Mulţi elevi veneau de la mare depărtare pe jos, prin ploaie sau zăpadă, dar dorinţa de instruire şi educare era mare şi de aceea nu existau absenţe de la ore.
    În toamna anului 1958, când liceul din Subcetate a fost mutat la Topliţa, am plecat şi eu, împreună cu soţul meu şi cu alţi profesori. Mulţi ani ne-am amintit de timpul petrecut la Subcetate alături de oameni care ne-au rămas buni prieteni. N-am să uit niciodată Liceul din Subcetate! Îmi place să mă întorc în acel loc, să revăd şcoala, să mă reîntâlnesc cu foşti elevi şi cu lor…
    Doresc mult succes personalului didactic, elevilor şi tuturor cetăţenilor comunei şi-i sfătuiesc să fie mereu în frunte, la toate, aşa cum ştiu ei.”



Text publicat în cartea
Liceul Miron Cristea – Subcetate și
Asociația Culturală Dobreanu Subcetate,
LICEUL DIN SUBCETATE, LA 50 DE ANI,
coordonatori 
profesorii Doina Dobrean și Vasile Dobrean, 2011

💖💖💖

    Îmi aduc aminte cu drag de perioada aceea, când aveam 5-8 ani. Frecventam grădinița, unde  aveam colegă pe fiica directorului, Rodica Conțiu,  copilă zglobie și veselă, cu care mă jucam uneori și după programul de grădiniță.


    Îmi amintesc de prima zi de școală… Festivitatea de deschidere a anului școlar 1957-1958 a avut loc în sala de sport, care era amenajată și ca sală festivă, fiindcă în locul vestiarelor de mai târziu, era o scenă, ori noi, cei mai mici școlari am urcat pe scenă, în aplauzele tuturor participaților, elevi și părinți, unde am fost întâmpinați de profesori și învățători. Îmi amintesc statura impunătoare a directorului Alexandru Conțiu. Emoția a fost copleșitoare pentru mine când m-a prins de subsuori și m-a înălțat sus, precum își ridica copiii tatăl povestitorului Ion Creangă din Humulești, când se întorcea acasă de la treburile lui, dorindu-le să crească „Tâta mare !”
    Îmi mai amintesc că noi, cei din clasa I, ocupam prima sală de clasă de pe coridorul de jos, având-o învățătoare pe doamna Laura Urzică și că, în aceeași clasă , după-amiaza, veneau elevii clasei a IV-a, cu doamna învățătare Rafila Conțiu.
   Pozele, din arhiva personală, le datorăm directorului, dar, în primul rând, profesorului din acea vreme, Napoleon Părie, amator de arta fotografică.
    Pe doamna Rafila Coțiu, o persoană plăcută, deschisă, comunicativă și prietenoasă, am reîntâlnit-o ulterior deseori, cu ocazia activităților metodice ale profesorilor de Limba Română, organizate în zona Topliței sau la nivel de județ, dar și după pensionarea dumneaei. Întotdeauna vedeam cum i se luminează fața, când își amintea de anii  petrecuți la Subcetate.
    Fie-le amintirea și recunoștința veșnice ! (Profesor Doina Dobreanu)

💖💖💖


Un comentariu:

Doinița-Ana Dobrean spunea...

Adriana Pop:
Eternă recunoștință domnului profesor, Conțiu Alexandru! Am fost privilegiată, avându- l profesor în anii școlari 1976 - 1979, clasele a V- a, a VI- a, aVII- a! A fost un dascăl exigent, responsabil, dornic, ca noi, să învățăm, să înțelegem ale dânsului explicații! Deși îl percepeam bătrân, la acei zece ani ai mei, domnul profesor ne- a insuflat aforismul lui Grigore Moisil: "Învățând MATEMATICA, înveți să gândești". Veșnică pomenire și vie amintire, domnului profesor!