LYCEUM - SUBCETATE: De la cuvânt la reprezentare grafică: ILUSTRATORII LUI EMINESCU

luni, 15 ianuarie 2024

De la cuvânt la reprezentare grafică: ILUSTRATORII LUI EMINESCU - Cosmina Marcela Oltean

Luceafarul - Vasile Pintea

Când lecturăm sau ascultăm relatări, creierul traduce totul în imagini. La un text sau la o povestire, creierul răspunde cu serii de reprezentări. Nu se oprește niciodată din a genera și derula imagini. Tot ceea ce vedem și asimilăm în timp se reflectă în complexitatea imaginilor ce se formează în mental. Suntem atât cât putem înțelege și atât cât ne putem imagina. Imaginile generate sunt evident mai complexe în cazul oamenilor creativi. Ei simt nevoia să dea și formă fizică imaginilor mentale, inspirate atât din realitate cât și de vise.

Talentul poetului constă în capacitatea de a genera imagini mentale, abstracte sau complexe, recurgând la figuri de stil și prin exprimarea unor gânduri filozofice. Poetul este un artist care schițează imagini în mintea cititorului, folosindu-se doar de cuvânt. Textele literare ale poetului-filozof Mihai Eminescu au inspirat neîncetat din momentul publicării lor și până în prezent. Artiștii care au rezonat cu viziunea eminesciană au simțit că pot da o formă concretă gândurilor puse pe hârtie de către poet. Astfel apar serii de reprezentări subiective ce au la bază frânturi din universul liric emineascian - un spațiu ideatic atât de complex și inepuizabil.

Pentru că lista artiștilor și a lucrărilor grafice este foarte lungă, putem vorbi aproape de o mișcare artistică prin care lirica eminesciană a devenit vizuală. De altfel, poemele lui Eminescu sunt cele mai ilustrate texte din istoria literaturii române.

Creația eminesciană inspiră de peste 140 de ani

Pe 21 decembrie 1883 se publica primul volum de versuri al lui Eminescu: „Poesii”. În decembrie 2023 s-au împlinit 140 de ani de la evenimentul publicistic. Volumul publicat de Editura Socec din Bucureşti, avea o prefaţă de Titu Maiorescu, cel care făcuse și selecția celor 64 de poezii. Volumul a fost pus în vânzare în ziua de 22 decembrie 1883, într-un tiraj de 1000 exemplare, unele pe hârtie de lux.[1]

Volumul "Poesii" din colecția specială a BCU Iași, publicat de Editura Socec din București

Primei ediții Maiorescu, apărută într-un tiraj de 1000 de exemplare, îi urmează alte 10 ediții. În edițiile următoare au fost introduse și alte creații literare, ajungându-se treptat la un număr de 72 de poezii în ultima ediție Maiorescu.

Ediția a doua a apărut în 1885, conținutul rămânând identic. A treia, editată în 1887, a inclus trei poezii noi: „La steaua”, „De ce nu-mi vii” și „Kamadeva”, acestea numărându-se printre ultimele creații ale poetului. După decesul lui Eminescu, s-a tipărit o a patra ediție, cu un studiu semnat de Titu Maiorescu în octombrie 1889, intitulat „Poetul Eminescu”. Primele patru ediții au înaintea paginii de titlu o filă cu portretul miniatural al lui Mihai Eminescu, o reproducere a fotografiei făcută în februarie 1878 la București, în atelierul lui Frantz Duschek.[2]

Volumul „Poesii” a fost transpus integral în format digital, fiind accesibil în biblioteca digitală a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași, aici: http://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36442

Ilustratori notorii

Ilustraţia subliniază semnificaţia textului în viziunea artistului, având rolul de a accentua experiența estetică a cititorului.

Cea mai mare parte dintre artiștii care au ilustrat Eminescu se regăsesc în volumul “Ecouri eminesciene în arta plastică” (1991), de Petre Popescu Gogan. Într-o listă sumară menționez nume importante din istoria artei românești precum Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Francisc Șirato, Constantin Piliuță, Sabin Bălașa, artiștii contemporani Dan și Lia Perjovschi, dar și alte nume precum Cela Neamțu, Vanda Mihuleac, Ion Panaitescu, Marcel Olinescu, Maria Manolescu, Igor Vieru, Ion Truică, Aurel Bordenache, Petre Vulcănescu, Ary Murnu, Mișu Teișanu, Ligia Macovei și nu numai. Cei mai mulți dintre ei au ilustrat diferite ipostaze, în viziuni proprii, ale Luceafărului. Dintre cei enumerați, câțiva se remarcă prin talent deosebit și sensibilitate în lucrări de mare calitate estetică.

Câțiva dintre artiști care i-au adus lui Eminescu omagii artistice (portrete desenate sau busturi sculptate) sunt Dimitrie Paciurea, Francisc Șirato, Ștefan Luchian, Ion Schmidt-Faur, Sabin Bălașa, Ion Georgescu și Constantin Jiquidi.

Primul ilustrator al operei lui Eminescu

Scrierile lui Eminescu au fost alegerea a numeroși artiști români și nu numai, care au cautat să echivaleze vizual versurile. Este consemnat faptul că primul artist care a realizat astfel de ilustrații, pe la 1895, a fost Leonard Salmen, grafician de origine poloneză. “Între anii 1895 și 1925, Editura Librăriei Socec & Co. din București și Depozitul universal Șaraga din Iași au publicat mii de cărți poștale ilustrate după „«desenele de atmosferă» ale lui Leonard Salmen, multe însoțite de poezii ale lui Eminescu”[3]. Vederile au circulat pe atunci în toată țara, dar și în străinătate. Leonard Salmen a fost primul grafician care a organizat o expoziție personală cu lucrări inspirate din lirica eminesciană, cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea poetului, la Galați, în anul 1909.

Cărțile poștale ilustrate de Salmen se găsesc azi în colecții private, muzee și biblioteci. Multe lucrări, majoritatea realizate în cărbune, se găsesc în patrimoniul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române[4].

Lacul de Leonard Salmen

Universul eminescian în viziunea lor

O poziție distinctă printre artiștii ce au ilustrat Eminescu e ocupată de Mişu Teişanu. A realizat o serie inedită de 22 de ilustrații pentru poemul “Luceafărul”, în tehnica cromolitografiei, bogat și echilibrat colorate, realizate în stil Art Nouveau, fiecare dintre acestea având un anumit tiraj. Ilustrațiile circulă și în prezent în licitații internaționale, figurând pe mari platfome precum MutualArt și Artnet.

Misu Teisanu BCU - Luceafarul

Misu Teisanu BCU fila din Luceafarul

Misu Teisanu BCU - Luceafarul

Ligia Macovei este una dintre artiștii ce au realizat una dintre cele mai importante opere de ilustrator din plastica românească. Artista a început să se inspire din creaţia marelui poet încă din anul 1950, când a participat la Expoziţia de stat cu două guaşe inspirate din poemul „Călin, file din poveste”. Volumul „Poezii” de Mihai Eminescu, publicat în 1964 şi ilustrat integral cu desenele Ligiei Macovei, îi aducea artistei recunoaşterea internaţională. Volumul de poezii a primit o menţiune specială la unul dintre cele mai prestigioase târguri de carte din Europa, cel de la Leipzig, în 1964[5].

Stilul propriu se caracterizează deopotrivă prin forță și sensibilitate, conturând poezii vizuale proprii. Artista a ilustrat și opere de Tudor Arghezi.

Ligia Macovei - Dintre sute de catarge

Ligia Macovei - Ilustrație la Freamăt de codru

Ligia Macovei - Peste varfuri

Aurel Bordenache este cunoscut pentru volumul de poezii al lui Mihai Eminescu, apărut în 1944 la Editura Cartea Românească, îngrijit de Menny Toneghin, pentru care a realizat 150 de desene în tuș. Albumul, aflat în colecția Bibliotecii Județene “George Barițiu” din Braşov, face parte dintr-un tiraj limitat azi, din care s-au mai păstrat foarte puține exemplare deoarece la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, depozitul editurii Cartea Românească a fost bombardat și mare parte din exemplare au fost distruse. Desenele denotă un mare talent, educat în spiritul artei clasice. La vârsta de 8 ani era admis la Academia de Belle Arte din Liége, Belgia. Bordenache a fost pictor şi gravor pentru Casa Regală a României. De asemenea a fost, conform memoriilor sale, rudă cu poetul Mihai Eminescu. A ilustrat și opere de Mihail Sadoveanu și studii de Nicolae Iorga.

Aurel Bordenache - Scrisoarea II

Ary Murnu (Aristomene Murnu Gheorghiades), artist şi machetator de mărci poştale, bancnote şi monede româneşti, a creat 12 acuarele după care s-au realizat 12 cărţi poştale ilustrate, frumoase și rare. Inspirație a găsit în poemele Luceafărul, Călin, Făt frumos din tei, Pe lângă plopii fără soţi, Strigoii, Înger şi Demon, Venere şi Madonă, Melancolie, Singurătate și Satira III. Aceste acuarele şi alte desene aparținând lui Murnu, au ilustrat volumul de „Poezii” de Mihai Eminescu, îngrijit de fratele său, George Murnu, în 1928, tipărit la Editura „Naţionala”- S. Ciornei, Bucureşti. Ulterior și fiul său, Ion Lucian Murnu, a dedicat câteva lucrări operei eminesciene.

Ary Murnu - Luceafărul

Arta lui Igor Vieru rezultă din îmbinarea realului cu poezia, în creațiile sale fiind tot mai prezent elementul metaforic. Astfel e clară afinitatea pentru reprezentări ce au la bază texte literare.

Igor Vieru - Calin file din poveste

Aurel David este autorul cunoscutei stampe Arborele Eminescu, realizată în 1967, în tehnica linogravurii policrome. Tirajată şi larg distribuită în original, stampa a devenit cea mai cunoscută lucrare de artă grafică din Republica Moldova. În mod similar, artistul a realizat apoi portretele lui Tolstoi şi al lui Puşkin.

Fiecare dintre cei enumerați inițial merită cel puțin câteva rânduri, însă voi lăsa să vorbească arta lor pentru ei, în galeria celor mai frumoase reprezentări vizuale dedicate liricii eminesciene. El a scris, iar ei i-au reconfigurat plastic scrierile, în diferite momente din istoria ultimilor 140 de ani. Artiștii vizuali au tradus în imagini gândurile poetului, acele gânduri și emoții pe care au simțit că le au în comun.

Aurel David - Luceafărul

Referințe - Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, București, 1991; Pagina oficială a Departamentului Colecții speciale - Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași; Biblioteca Județeană “George Barițiu” din Braşov; Revista Historia.

Foto - sursele citate.

[1] Pagina oficială a Departamentului Colecții speciale, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, http://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/31876

[2] Ibidem

[3] Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, București, 1989, p. 31, citat de Iulian Pruteanu-Isăcescu, în Revista Historia, https://historia.ro/sectiune/general/eminescu-in-viziunea-primului-artist-care-i-a-565113.html, accesată 08.01.2024

[4] Iulian Pruteanu-Isăcescu, în Revista Historia, https://historia.ro/sectiune/general/eminescu-in-viziunea-primului-artist-care-i-a-565113.html, accesată 08.01.2024

[5] Comunicat Muzeul Municipiului București, expoziția “Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, curator Dr. Elena Olariu, https://muzeulbucurestiului.ro/vernisajul-expozitiei-magia-liniei-ligia-macovei-si-lirica-eminesciana/