Gaudeamus igitur...
Stimați invitați,
stimate cadre didactice,
dragi absolvenți,
dragi elevi!
stimate cadre didactice,
dragi absolvenți,
dragi elevi!
Școala noastră a îmbrăcat și azi strai festiv, strai de
sărbătoare - termină cursurile elevii
clasei a VIII-a, Promoția 2016, și
avem deosebita onoare și plăcere să-i salutăm azi în mijlocul nostru pe
absolvenții Promoției 1990-1991, la
25 de ani de la terminarea liceului. Îi felicităm și aplaudăm inițiativa foștilor
absolvenți care au reușit să se reîntâlnească, iată, după un sfert de secol de
experiență de viață, de confruntare cu realitățile existențiale.
În numele conducerii actuale a Liceului „Miron Cristea”
din Subcetate, permiteți-mi să Vă urez Bine ați revenit, domnule director
Dumitru Țepeluș, bine ați revenit, doamna directoare Rodica Rizea, bine ați
revenit, doamna dirigintă Elena Cotfas, bine ați revenit, stimate doamne
profesoare, stimați domni profesori, bine ați revenit, dragi absolvenți ai
Generației 1987-1991. Vă felicităm și vă suntem recunoscători că ne onorați cu
prezența în aceste momente festive.
Dragi absolvenți ai
clasei a VIII-a, finalizați un ciclu și ne-am bucura dacă după sesiunea de
admitere ați continua studiile liceale tot la Liceul „Miron Cristea” din
Subcetate. Și absolvenții promoției de acum 25 de ani sunt exemple vii, reale,
autentice că la școala din Subcetate au pus temelie trainică carierei și vieții
oameni remarcabili care au înțeles că școala e peste tot la fel, iar succesul e
favorizat mai ales de pasiunea, de dăruirea, de consecvența cu care abordezi
educația, învățătura, științele, artele, sporturile. Câtă pasiune, câtă
dăruire, câtă jertfă, cât sacrificiu, - atâta succes, atâta reușită!
Dragi absolvenți ai
Promoției 1991, Vă mulțumim că V-ați adus aminte de noi, de anii de școală,
că ați făcut posibilă rememorarea unui crâmpei din viața Dvs. de elevi și a
noastră de dascăli. Recunoștința este reciprocă. Ne-ați impulsionat cu hărnicia
și cumințenia voastră, cu setea voastră de cunoaștere, cu dorința de afirmare,
cu dorința de a participa la toate activitățile, la toate competițiile, la
toate confruntările și de a ocupa, în final, locuri fruntașe. Ne bucurăm că ați
păstrat ștacheta performanței la fel de sus și în viață, și în carieră.
Dragi absolvenți ai Promoției 1991, Vă felicităm pentru reușitele
voastre, Vă admirăm pentru dârzenia cu care înfruntați obstacolele din viața
voastră, rezolvați problemele vieții, ale familiei, ale comunității, ale
societății. Sunteți oameni realizați, aveți familii minunate. Unii dintre
copiii voștri sunt și ei elevii noștri și recunoaștem în ei aceeași dăruire,
aceeași hărnicie, aceeași dorință de afirmare. Poate, peste ani, numele unora
să ne mai scape, dar Vă recunoaștem în strălucirea minții, a răspunsurilor și
în strălucirea ochișorilor copiilor voștri. Le dorim multă sănătate și să aveți
numai bucurii de pe urma lor!
Dragi absolvenți ai clasei a VIII-a, dragi absolvenți de
acum 25 de ani, Vă felicităm și Vă dorim numai bine. Absolvenților clasei a
VIII-a – succes la evaluare și la admitere. Dumnezeu să vă dea sănătate, vouă și
familiilor voastre. Să nu uitați vreodată că la școala din Subcetate aveți
locuri demult rezervate nu numai în matricole, în cataloage, pe tablouri, cât
mai ales în sufletele noastre, în inimile elevilor și ale dascălilor.
Felicitări!
17 iunie 2016
Director adjunct, prof. Ioan Cutlac
Dragi absolvenți ai clasei
a VIII-a
Mâine veți fi ceea ce ați
ales astăzi să fiți. Partea cea mai bună a viitorului este că
vine în fiecare zi. Fiecare zi din trecutul vostru a contribuit la ceea ce
sunteți azi. Azi este baza pentru ceea ce veți fi mâine. Prezentul, trecutul și
viitorul nu sunt doar niste noțiuni temporale, ci niște elemente
interdependente, care dacă se sincronizează suficient de bine construiesc calea
spre succes.
Succesul
este o stare, reflectată în interior și la exterior. Succesul înseamnă
cunoașterea calităților personale și încrederea în acestea și este direct
proporțional cu munca depusă și pasiunea pentru atingerea lui. Succesul poate
fi în mâinile oricărei persoane, daca este dorit, căutat și urmărit consecvent,
dacă oportunitățile oferite sunt valorificate indiferent de obstacole.
Superficialitatea îi este inamică, la fel neîncrederea sau speranșa dobândirii
lui doar prin noroc. Cei ce îl obțin sunt cei ce nu cred într-o ușă închisă,
iar dacă nu o pot deschide din prima încercare nu se dau bătuți , vin și a doua
oară, mai pregatiti și cu cheia la ei. Sunt cei ce văd în fiecare zi o noua
șansă, cei ce știu să aprecieze fiecare reușită, oricât de mică, transformând-o
într-o treaptă spre vârf. Un vârf privit cu ochii larg deschiși, cu mintea
antrenată și cu sinceritate.
Vă
felicit pe voi pentru efortul depus în anii de gimnaziu. Momentele au fost
diverse, de la fericire la tristețe, de la mulțumire la nemulțumire, de la
pasiune la indiferență. Abordarea acestora au făcut diferența. Anii care vor
urma însă, nu vor mi fi atât de permisivi cu aceste manifestări, umane de
altfel. Vara aceasta va fi una a schimbărilor, în sensul că în septembrie ne
vom reîntâlni cu adolescenții clasei a IX-a. Unii dintre voi vor părăsi acest
liceu din motive subiective cred eu, dar oriunde s-ar îndrepta vor duce cu ei o
fărâmă din tot ce au adunat aici. Cred că ne vor reprezenta cu cinste și
mîndrie.
Trăim clipe în care simțim bucuria de a fi împreună,
dorind a ne împărtăși sentimentele, căutând să privim cu încredere unii către
alții, înainte de a porni fiecare spre o nouă izbândă, într-o nouă încercare.
Ne unesc
zâmbetele calde ce străluceau pe fețele tuturor, în recreația mare, șoaptele și
chicotelile copilăriei, dar și bobițele de lacrimi ce se strecurau spre coada
ochilor la vremea când fila catalogului se îngreuna cu rezultatele tezelor… Ne
unesc gândurile frumoase, emoțiile, amintirile de neșters ale unor momente în
care, împreună, am știut să credem în noi, să zâmbim, alături unul de celălalt.
Oare cât valorează harul de a fi mentor? Îmi amintesc cum cineva spunea că pentru
dascăl catedra este altarul candelei a cărei lumină se stinge încet, încet,
răsfrântă, sorbită în privirile din ochii mari, deschiși, ai zecilor de copii
din bănci... Sperăm că lumina pe care am răspândit-o fiecare dintre noi vă va
fi far pentru aventurile viitoare, ajutându-vă să ieșiți din întuneric.
Fiecare sfârşit de an aduce deopotrivǎ bucurie şi tristeţe în sufletele
tuturor celor obişnuiţi sǎ vinǎ zilnic la şcoalǎ. Mai trişti par însǎ absolvenţii, cei care au crezut cǎ abia aşteaptǎ sǎ termine şcoala.
Vă doresc succes în planurile voastre viitoare și la
examenul care bate la ușă.
Cu drag a voastră profesoară, Claudia Ardelean
Vorbele pe care vi le adresez vouă, colegilor și
dumneavoastră, domnilor profesori, par a nu constitui un discurs, ci o
compunere în care îmi voi exprima opinia cu privire la anii de școală,
exemplificând elementele pe care m-am decis să le abordez, din vasta experiență
a gimnaziului. Permiteți-mi să încep prin a mă adresa colegilor:
Încercând să zâmbesc, vă spun că de acum vom lua fiecare
un alt drum, prietenia noastră -veche de opt ani- ar trebui să nu se răcească
niciodată. Vom întâlni fiecare prieteni noi, pe care îi vom adăuga în micul
nostru univers. Dar aceste prietenii legate și consolidate de-a lungul acestor
minunați opt ani vor dăinui veșnic.
Dezvoltându-ne, cu o continuitate firească, aspirăm la
oamenii mari ce vom deveni, iar dumneavoastră, domnilor profesori, doamnelor
profesoare, vă veți putea simți mândri la gândul că ați contribuit la modelarea
personalității și a cunoștințelor noastre.
Nu putem pierde din vedere examenele ce urmează, care au o
deosebită importanță cu privire la învățământul liceal pe care îl vom urma. În
aceste momente, în ultimele zile de pregătiri, atmosfera este melancolică. De
fapt, în această săptămână găsim mai mult stres decât iubire, mai mult stres
decât emoție, mai mult stres decât orice.
Cât despre aceste ultime clipe de elevi de gimnaziu, ele
reprezintă emoție. Toți suntem oameni și suntem subiectivi. Auzim, vedem și simțim
aceleași lucruri, dar le percepem diferit, fapt din care rezultă diversitatea
indivizilor ce alcătuiesc un colectiv, o clasă, o a doua familie.
Așadar, având în suflet mândrie, emoție, entuziasm,
hotărâre și melancolie, suntem onorați a vă mulțumi, d-voastră, domnilor
profesori, doamnelor profesoare, întregului corp didactic, care ne-ați deschis orizonturile cunoașterii. Le
mulțumim părinților care ne-au sprijinit în momentele noastre bune sau mai puțin
bune și care ne-au iubit și o fac în continuare. Îi mulțumim doamnei diriginte, care ne-a îndrumat pe calea
cea bună, ne-a sprijinit și ne-a iubit necondiționat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu