CUPRINS:
1. Expoziția de icoane pe sticlă
2. Concursul Național LUCIAN BLAGA, „Laudă semințelor...”
- QUIET, traducere de Grigore Purța
- TOWARDS READERS, traducere de Raul Buzilă
3. Întâlnirea de 30 de ani de la absolvirea liceului din Subcetate: 1983-2013; 10 mai 2013
4. Sărbătoarea cărții „Ai carte, ai parte” - 21 mai 2013
5. Întâlnirea de 10 ani de la absolvirea liceului din Subcetate: 2003-2013; 24 mai 2013
6. Oaspeți de seamă la Subcetate; 31 mai 2013
7. Olimpiada „Meșteșuguri artistice și tradiționale”, etapa județeană, 2013, ediția a XVIII-a
1.Vernisajul primei expoziţii de icoane pictate pe sticlă
ale elevilor Liceului „Miron Cristea” din Subcetate, judeţul Harghita
NOTE DE REPORTER
Se întreba un scriitor dacă mai avem îngeri în România...
I-am văzut la Subcetate, în icoanele pictate de ei, simţindu-le candoarea şi bucuria la întâlnirea cu chipul blând al Maicii Domnului, cu aura înălţătoare a Sfinţilor şi năvala iubirii supreme din ochii Mântuitorului. Pentru artiştii- iconari de la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate, icoanele sunt descoperiri gingaşe ale neîntreruptul dumnezeiesc, dăruiri ale purităţii sufleteşti, spre cer şi spre lume, definiri curate ale înţelesurilor vieţii. Pentru ei, icoanele sunt murmurul cromatic al sfintelor rugăciuni. Nu întâmplător, după ce au fost vernisate în incinta Liceului, au fost sfinţite în Biserica Satului, sub privirile îngăduitoare şi iubitoare ale părinţilor.
După ce s-au iniţiat în taina pictării icoanelor pe sticlă la Miercurea Ciuc, la Centrul Cultural „Miron Cristea” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, prin purtarea-de-grijă părintească a Maicii – prof.dr. Nicoleta Ploşnea, elevii din Subcetate, cu entuziasmul vârstei, şi-au dovedit talentul în atelierul de pictură religioasă deschis în Cabinetul de religie al Liceului, sub veghea prof. Dragoş Cojocar, pregătind prima lor expoziţie. O premieră absolută pentru instituţia şcolară şi pentru localitatea Subcetate; un alt cântec al obârşiei, din seria iniţiată cu rară sensibilitate umană şi răspundere intelectuală de prof. Doina Dobreanu şi prof. Vasile Dobrean. Încă un cântec al obârşiei, întâmpinat cu dragoste de părintele protopop Dumitru Apostol, preotul paroh Marius Ciubucă, profesorul de religie Dragoş Cojocar, directorul liceului, prof. Vasile Dobrean, prof. Ion Rizea, primarul localităţii Subcetate, prof. Doina Dobreanu, prezenţi la vernisaj. Un început care, credem, anunţă, la Subcetate, o cale lungă. Să vorbim de începutul unei şcoli de pictură religioasă la Subcetate?
Se spune că Dumnezeu se află acolo unde este lăsat să intre. La Liceul „Miron Cristea” din Subcetate a fost lăsat să intre Dumnezeu cu marele dar al Sfintelor Paşti, speranţa, cu o dragoste mai mare ca viaţă (v. scrierile părintelui Arsenie Boca), Învierea. Elevii sunt, prin această expoziţie, fii ai Învierii şi ai Luminii, cu părticica lor de cer, ştiind că Ziua Învierii vesteşte Zilele Învierii şi ale Luminii. În gândul lor prinde contur următoarea expoziţie. Avem, ca oameni, atâta lumină pentru câtă ne pregătim. Aşadar, luminează-te şi vei fi!
Am scris în caietul de impresii al expoziţiei, în casa albă, clădirea Liceului din Subcetate, cuvintele:
Casa aceea,
albă,
în rugul literelor albe
îşi aşază pâinea şi sarea;
în iarba înaltă a surâsului.
Casa aceea
stă
la o cină de taină.
Degete
şi pleoape
i-au presărat,
bob de aur,
chipul Fecioarei,
revărsat din maramele cerului.
Chipul
născut din mirare
are rotundul verdelui de aprilie.
Mijiri albe
leagă casa aceea,
albă,
în linişti calde.
Aprilie,
alb,
e Mirele.
De unde va porni
spre rotundul potirului?...
Casa aceea,
albă,
din subsuoara satului,
îi iese în cale
cu murmur de îngeri,
desfăcându-i faldul cămăşii
cu toate frunţile polenului pur.
Casa aceea,
albă,
stă,
acum,
la o cină de taină.
Valentin Marica, senior-editor
Societatea Română de Radiodifuziune Radio România Târgu-Mureş
2. LAUDĂ SEMINŢELOR, CELOR DE FAŢĂ ŞI-N VECI TUTUROR
Într-una din zilele săptămânii trecute mă simţeam aşa de obosită. Aveam impresia că tot ceea ce fac nu are nici o finalitate, că munca mea nu se recunoaşte nicăieri. Oboseala îşi pune amprenta pe fiecare dintre noi, elev sau dascăl.
Deschid pagina inspectoratului, apoi aceea a Casei Corpului Didactic, în speranţa că poate s-au afişat concursuri sau rezultate la concursuri la care am participat. Şi, spre marea mea surpriză, fuseseră afişate rezultatele concursului ,,Lucian Blaga, la care Liceul ,,Miron Cristea” participă de câţiva ani încoace.
Obiectivul principal al concursului este stimularea şi valorificarea interesului elevilor şi cadrelor didactice faţă de opera acestui scriitor şi filosof reprezentativ pentru literatura şi cultura română. Concursul se realizează în două etape: judeţeană şi naţională.
Mie, personal, îmi place foarte mult Lucian Blaga pentru că „Poezia lui Blaga e plinǎ de marile întrebǎri despre început şi sfârşit, despre finit şi infinit, despre destin, despre esenţǎ şi aparenţǎ, e strǎbǎtutǎ de fiorul despǎrţirilor cosmice şi nu-i lipsitǎ, desigur, de un sentiment metafizic adânc.” (Alexandru Philippide)
Deşi metodele moderne de predare a limbii străine nu încurajează traducerile dintr-o limbă în alta, pentru a forma elevului deprinderea de a gândi în limba respectivă, am participat şi anul acesta la concursul ce poartă numele marelui poet, la secţiunea Traduceri-elevi (limba engleză) şi Traduceri-profesori (limba engleză). Colegele mele din aria curriculară Limbă şi Comunicare, Claudia Ardelean şi Ramona Moldovan, au participat la secţiunea Eseuri şi respectiv Traduceri-elevi (limba franceză).
Ce bucurie profundă m-a încercat în ziua în care am găsit popularizate rezultatele concursului la faza județeană! Elevii care au reprezentat şcoala noastră la acest concurs s-au clasat pe locuri fruntaşe. Mă bucur că am continuat tradiţia de a participa la acest concurs naţional, pentru că aşteptările au fost pe măsură. Felicitări tuturor elevilor noştri care au reprezentat şcoala cu mândrie!
Iată rezultatele din acest an:
Secţiunea Eseu-elevi
Moldovan Marina, Clasa a X-a A, 8,85, Locul al II-lea, prof. Ardelean Claudia
Popa Teodora Denisa, Clasa a X-a A, 8,80, Locul al III-lea, prof. Ardelean Claudia
Cotfas Roxana Andreea, Clasa a X-a A, 8,75, Menţiunea I, prof. Ardelean Claudia
Hurubă Bianca, Clasa a XII-a, A, 8,00, Menţiunea a II-a, prof. Ardelean Claudia
Secţiunea Traducere-elevi
Purţa Grigore, Clasa a XI-a A, 10, Locul I, Limba engleză, prof. Şerban Maria
Buzilă Raul, Clasa a XI-a A, 9,75, Locul al II-lea, Limba engleză, prof. Şerban Maria
Natea Andreea Raluca, Clasa a IX-a A, 9,40, Locul I, Limba franceză, prof. Moldovan Ramona
Din nefericire, la faza naţională vor participa doar lucrările elevilor care s-au clasat pe locul I. Astfel Liceul Miron Cristea din Subcetate participă la etapa naţională a concursului cu două lucrări, una a elevului Purţa Grigore din clasa a XI-a A şi cealaltă a elevei Natea Andreea Raluca din clasa a IX-a A. Le dorim în continuare mult succes, de care vor avea nevoie deoarece la etapa naţională concurenţa este acerbă. Dar sunt convinsă că oricare vor fi rezultatele viitoare, experienţa din acest an le-a dezvoltat şi mai mult anumite deprinderi de scriere literară sau de traducere. Oricare ar fi fost rezultatele, prin simpla participare a elevilor la faza judeţeană, prin faptul că şi-au mai cultivat limbajul, sau au învăţat cuvinte noi în limba engleză sau franceză, au avut doar de câştigat.
Câteva lucrări ale elevilor participanţi:
QUIET
So much quiet is everywhere that I hear
How the moon rays are striking on the windows
In my chest
A foreign voice has risen
And a song sings within me a wish that it’s not mine
It says about our ancestors that died without time
With young blood in my veins
With big passions in my blood
With living sun in passions
In us -The unlived life.
So much quiet is everywhere that I hear
How the moon rays are striking on the windows
Oh, who knows-you soul,- what chest you’ll sing in
You once over the agesOn sweet strings of quietness,
On a harp of darkness- the strangled longing
And the broken joy of life? Who knows? Who knows? (Purţa Grigore, clasa a XI-a A)
TOWARDS READERS
Here is my house- beyond the sun and the garden with hives.
You’re crossing the street; you’re looking through the gate bars
And waiting for me to talk- Where should I start?
Believe me, believe me,
About anyone you can talk all you want:
About destiny and about good’s snake,
About archangels who are plowing
Man’s garden,
About the skyward to which we’re growing,
About hatred and decadence, sadness and crucifixion
And above all about transition
But the words are tears of those who wished
So much to cry and they couldn’t
Bitter are all the words,
Therefore- just let me
Walk dumb amongst you-
to meet you with my closed eyes. (Buzilă Raul, clasa a XI-a A)
A consemnat prof. Maria Șerban
3. Întâlnirea de 30 de ani de la absolvirea liceului din Subcetate: 1983-2013
Subcetate, 10 mai 2013
1982, la terminarea clasei a XI-a
1983, la terminarea clasei a XII-a
Şcoala din Subcetate s-a animat azi festiv pentru că în această minunată zi de primăvară în natură şi în suflete primeşte în braţele ei, cu toată dragostea, Promoţia din 1983, una dintre promoţiile de elită dinainte de Revoluţie.
În numele conducerii actuale a Liceului „Miron Cristea” din Subcetate, permiteţi-mi să vă urez sincer Bine aţi revenit în şcoala voastră, dragi absolvenţi de acum trei decenii.Vă felicităm şi vă admirăm că aţi reuşit să vă întâlniţi azi într-un număr atât de frumos. Gestul vostru dovedeşte nu numai dorinţă de a vă revedea, de a depăna amintiri, de a reînnoda vechile relaţii, ci şi recunoştinţa voastră faţă de dascălii care v-au îndrumat, faţă de şcoala pe care aţi absolvit-o acum treizeci de ani. Mulţi ani au trecut de-atunci, dar suntem convinşi că veţi umple golul acestei despărţiri îndelungate cu amintiri, cu experienţele şi realizările voastre.
Ştim că nu v-a fost uşor să răzbiţi în viaţă, ştim că aţi întâmpinat tot felul de dificultăţi, dar aţi trecut cu bine peste toate şi iată-vă azi oameni realizaţi, preţuiţi şi respectaţi în colectivele în care munciţi. Ne place să credem că în efortul vostru, anii de şcoală, deprinderile formate, cunoştinţele dobândite la Subcetate au fost temelii trainice pe care aţi putut da viaţă viselor, aspiraţiilor, speranţelor voastre.
Stimaţi absolvenţi ai Promoţiei din 1983, şcoala de atunci, cei patru sau opt ani de formare la Subcetate s-au constituit în acumulări cantitative şi calitative, cu toate dificultăţile inerente. N-am avut parte prin anii optzeci de condiţiile actuale din şcoala noastră, totuşi am muncit şi noi şi voi cu tragere de inimă şi am obţinut, chiar în acele vremuri grele, rezultate deosebite, etalând cu mândrie îndreptăţită emblema şcolii din Subcetate, în zonă, în judeş sau în ţară. Fiind un profil industrial, aţi avut multe ore de specialitate, aţi făcut multe ore de practică, dar aţi obţinut succese şi la olimpiade pe obiecte, la concursuri cultural-artistice şi sportive. Nu ştiu cât de utile s-au dovedit toate acestea în viaţă, dar ştiu sigur că v-am tratat cu respect, cu responsabilitate, cu exigenţă, mai mult cu muncă, cu exigenţă, decât cu îngăduinţă şi înţelegere sau tolerarea mediocrităţii. A fost modul nostru de a vă pregăti pentru viaţă. După trei decenii de alte experienţe, cu siguranţă mult mai dure, de încercări şi realizări v-aţi dat seama că noi v-am învăţat primii să aveţi încredere în voi, să cutezaţi, să speraţi, să visaţi, să vă faceţi planuri, să vă cunoaşteţi interesele şi să acţionaţi pentru împlinirea lor. Succesele voastre au fost determinate nu neapărat de multă carte acumulată în anii de şcoală, cât mai ales de tenacitatea, răbdarea, bunul simţ, cinstea, profilul vostru curat – calităţi cultivate cu sfinţenie de dascălii din Subcetate. Azi sunteţi oameni realizaţi şi vă felicităm pentru aceasta!
Stimaţi absolvenţi ai Promoţiei 1983, vă mulţumesc sincer că aţi reuşit să ne smulgeţi cotidianului pentru câteva ore cu amintiri plăcute din copilăria şi adolescenţa voastră, cu problemele şi succesele voastre. Permiteţi-mi să vă felicit încă o dată, să vă doresc dumneavoastră, familiilor dumneavoastră multă sănătate, fericire, numai bine şi succese şi mai răsunătoare.
Subcetate, 10 mai 2013 Director adjunct, prof. Ioan Cutlac
Dragi absolvenţi ai promoţiei din 1983, permiteţi-mi să vă urez şi în acest cadru festiv un călduros „Bine aţi revenit!” în şcoala pe care cu flori şi lacrimi, dar şi cu multe vise şi speranţe, aţi părăsit-o acum trei decenii!
Peste vreme v-aţi dat seama că anii de şcoală au fost ani frumoşi, cu griji mărunte şi puţine în comparaţie cu grijile şi problemele vieţii. Au fost ani frumoşi pentru că se identifică în bună parte cu anii copilăriei şi adolescenţei voastre. Eu mă simt legată de şcoala de odinioară pentru că mi-am desfăşurat mare parte din activitatea didactică în această şcoală, în acei ani, şi îmi împlineam destinul alături de familia mea, de colegii mei, de voi, dragii mei elevi de odinioară. V-am pregătit în domeniu industrial, dar formarea voastră ştiinţifică, artistică şi umană s-a făcut cu toată responsabilitatea pentru că şi noi eram entuziaşti, tineri, dornici de afirmare.
Aţi plecat în viaţă, în vara anului 1983, plini de energie, de speranţe, de vise şi n-aţi precupeţit eforturi în a vi le împlini. Sunteţi oameni realizaţi şi mai aveţi multe lucruri bune de dus la capăt. Vă dăm cu mândrie exemplu elevilor noştri actuali pentru că sunteţi una din generaţiile noastre de elită dinainte de 1989. Se mândresc cu voi şi vă apreciază colectivele în care vă desfăşuraţi activitatea. Valurile vieţii v-au purtat şi pe orizontală şi pe verticală, poate uneori grijile, problemele cu care v-aţi confruntat v-au frânat împlinirea destinului, totuşi aţi păstrat în minte şi în suflet multe amintiri frumoase din anii de şcoală petrecuţi la Subcetate. Gândurile voastre frumoase şi pline de recunoştinţă se îndreaptă şi spre dascălii voştri de odinioară care v-au învăţat nu numai carte, ci mai ales cum să abordați problemele vieţii, cum să întâmpinați încercările, cum să vă împliniți visele, destinele. N-am fost noi dornici de prea multă învăţătură, de prea multă carte, dar învăţătura cealaltă umană, sufletească, am sorbit-o cu toată setea. În numele elevilor mei mulţumesc dascălilor pentru eforturile depuse şi vă doresc multă sănătate, să vi se împlinească şi celelalte aspiraţii, să aveţi parte de sănătate şi de multe bucurii!
Pentru mine, pentru noi, a fost o onoare să vă avem elevi, ne mândrim cu voi, vă dăm mereu exemplu elevilor noştri din generaţiile următoare!
Vă doresc sănătate multă vouă, familiilor voastre, să vă realizaţi visele şi să vă împliniţi destinele în continuare, alături de copiii voştri, să aveţi parte de mulţi nepoţi frumoşi, sănătoşi şi cuminţi.
Dumnezeu să vă ocrotească şi să vă poarte paşii numai pe unde e bine şi frumos!
Diriginta Promoţiei 1983, prof. Elena Cotfas
4. Sărbătoarea cărții „Ai carte, ai parte” - 21 mai 2013
Activitățile dedicate sărbătorii, desfășurate în Centrul de Documentare și Informare a Liceului:
- ”Istoria cărții”, Prezentare PPS realizată deAndreea Natea, clasa a IX-a
- Eseu: „Paradisul bibliotecii” de Andreea Natea, clasa a IX-a
- Sceneta: „Nu citești o carte?!” Interpretează Denisa Popa și Sebastian Rotaru, elevi în clasa a X-a
- „Vorbe de duh aduse din condei” - întâmplări adevărate din viața scriitorilor români și străini
- „Muze cu scuze” - glume
- Poezii, cântece, epigrame, proverbe
Pr. Adrian Lung, responsabil CDI
Colaboratori: prof. dir. Ioan Cutlac, profesorii Claudia Ardelean, Anișoara Balog, Daniela Dobrean, Ramona Moldovan și înv. Elena Blaga
Invitați: Bibliotecari școlari din zona Toplița
Paradisul bibliotecii
Lectura ar trebui să facă parte din viaţa fiecărui om. Ea este cel mai important mijloc de cunoaştere şi informare.
O carte, o simplă carte, nu înseamnă doar un obiect; o carte este o lume, unde poţi face ce vrei, poţi fi cine vrei. Atunci când iei o carte şi începi să o citeşti, trebuie să fii conştient că începi o adevărată aventură, care devine din ce în ce mai interesantă pe măsură ce citeşti cartea.
Lectura pentru mine este foarte importantă. Cărţile îţi dau ocazia să zbori „peste mări şi ţări", să călătoreşti printr-o lume fantastică, perfectă, pentru că lumea care se deschide în faţa ta, atunci când citeşti o carte, este cum vrei tu să fie. Cărţile sunt un exerciţiu imaginativ important. Dacă două persoane citesc aceeaşi carte, lumea care se zugrăveşte în imaginaţia unuia este complet diferită de lumea pe care o prezintă celălalt.
Bibliotecile, acele temple sacre care ascund comori sfinte, nu sunt simple încăperi în care atunci când intri trebuie să păstrezi liniştea; ele au rafturile pline de aur, deşi mulţi nu ştiu acest lucru. Cititorii, căutătorii de comori, ştiu că acele cărţi sunt hrană. Cititorii sunt mereu în căutare de cunoaştere, hrana sufletului. Deci cărţile sunt cea mai bună hrană pentru fiecare cititor.
În zilele noastre, copii au acces la multe sanctuare de cunoaştere. În primul rând, există numeroase biblioteci, „relicvarii ale înţelepciunii veacurilor", unde putem găsi relicve scumpe păstrate de-a lungul vremurilor. Odată cu dezvoltarea societăţii, au apărut biblioteci digitale, unde, deşi textele apar pe un ecran, ele sunt la fel de interesante ca şi cărţile.
Experienţa evadării în universul cărţii nu poate fi înlocuită cu nici o descoperire a tehnicii secolelor următoare. Cu fiecare carte citită eşti mai aproape de tine.
Andreea Natea, clasa a IX-a
La ce sunt bune cărțile?
La întrebarea ce reprezintă în viaţa noastră cartea, un bun răspuns îl găsim în afirmaţia criticului şi istoricului literar Nicolae Manolescu:
“La ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic. Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca şi aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.”
Pentru a completa cele spuse de marele om de cultură, mai putem spune că în filele ei putem descoperi sfaturi, putem culege înţelepciune cartea oglindeşte şirul de secole al omenirii, lupta sa pentru existenţă,
speranţa, suferinţa şi bucuria, tainele naturii, istoria neamului, tradiţii, obiceiuri, calităţi şi defecte umane.
Ea îţi este mereu la îndemână să o reciteşti sau să revii asupra unui pasaj, capitol peste care ai trecut în grabă sau ţi-a plăcut în mod deosebit.
O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles. Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai înţeles-o nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii. Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi. Dacă sunt descusute cum se cuvine, cărţile vorbesc despre viaţa celorlalţi oameni şi despre noi înşine. Citindu-le observăm cum ne şlefuiesc mintea cu vorbe înţelepte, cum ne modeleză sufletul cu sentimente deosebite. O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii noastre.
Lucrul cu cartea este de neînlocuit pe parcurul şcolarizării. Este necesar să-i apropiem pe copii în mod conştient de universul cărţii. Ei trebuie să simtă bucuria şi rolul lecturii, care îi sensibilizează, le dezvoltă imaginaţia, vocabularul, gândirea, simţul estetic. Nu numărul de cărţi citite contează, ci valoarea artistică şi educativă a acestora. Odată format, gustul pentru lectură se poate transforma într-o adevărată pasiune, care se poate resimţi toată viaţa.
„Ars longa, vita brevis”(„Arta e lungă, viaţa e scurtă”) , această cugetare latină transpusă în aria activităţii noastre cu cartea, ar suna astfel: „E mult de citit în scurta noastră viaţă”,deci o carte nu este decât o provocare pentru fiecare dintre noi. Nu trebuie decât să profităm de aceeastă imensă comoară şi să învăţăm să o preţuim.
Bibliotecar, Daniela-Ana Cotfas
5. Întâlnirea de 10 ani de la absolvirea liceului din Subcetate:
2003-2013
6. Oaspeți de seamă la Subcetate
31 mai 2013. Liceul „Miron Cristea” primește vizita Domnului Ministru al Educației REMUS PRICOPIE, a Domnului Ministru al Apărării MIRCEA DUȘA, a Prefectului Județului Harghita, domnul ADRIAN JEAN ANDREI și a doamnei AURORA PARFENI, Inspector Școlar General Adjunct la IȘJ Harghita:
7. Olimpiada „Meșteșuguri artistice și tradiționale”, etapa județeană, 2013, ediția a XVIII-a
După ce am intrat cu paşi mici, dar siguri în aceea lume divină a picturii de icoane pe sticlă, coordonaţi de doamna profesoară Daniela Dobrean şi domnul profesor Dragoş Cojocar, am realizat nişte icoane cu care am paricipat la Olimpiada „Meșteșuguri artistice și tradiționale”, etapa județeană, 2013, ediția a XVIII-a. Lucrările au fost expuse începând cu data de 27 mai 2013 la Miercurea Ciuc, la Centrul Cultural „Miron Cristea” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
După multă muncă, joi, 30 mai 2013, am plecat spre Miercurea-Ciuc pentru a culege roadele muncii noastre. Am participat 14 elevi. Ne-au însoţit domnii profesori Daniela Dobrean şi Dragoş Cojocar şi domnul director Vasile Dobrean.
În drumul nostru, ne-am oprit la Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” din Izvorul-Mureş. Am vizitat atelierul de pictură pe lemn şi atelierul de sculptură. Tehnica picturii pe lemn este puţin diferită de tehnica picturii pe sticlă, dar este la fel de minunată pentru că produsul final este unul simplu, dar în acelaşi extraordinar. Măicuţele ne-au împărtăşit câteva dintre secretele picturii. Câteva dintre acestea sunt: să ai răbdare, fără răbdare nu ai să reuşeşti nimic; dacă greşeşti, important este să corectezi greşeala sau să ceri ajutor şi să mergi mai departe. Aceste sfaturi sunt valabile şi în viaţă. Pe mine, m-a impresionat foarte mult acest loc. Consider că acesta este un loc minunat în care să pictezi, deoarece liniştea şi bucuria pe care ţi-o transmite acest loc nu poate fi descrisă în cuvinte.
Ajunşi în Miercurea-Ciuc, am mers la Centrul Cultural ,,Miron Cristea”, unde urma să aibă loc spectacolul şi premierea olimpiadei. Pentru a fi în ton cu momentul, ne-am îmbrăcat cu cele mai frumoase straie, straiele de sărbătoare, am îmbrăcat portul popular. Noi am considerat că acestea sunt cele mai potrivite haine pentru acest eveniment. Costumul popular stă la baza celor mai frumoase tradiţiilor şi este o operă de artă, precum sugerează şi numele olimpiadei (,,Meșteșuguri artistice și tradiționale“).
Spectacolul a început cu piesa de teatru ,,Dumnezeu şi sfinţii”, realizată de copii de la Centrul Cultural. Apoi a avut loc premierea. Au mai participat elevii de la Centrul Cultural ,,Miron Cristea” (Colegiul Naţional ,,Octavian Goga” şi Şcoala ,,Liviu Rebreanu”), Şcoala ,,Dumitru Gafton” Gălăuţaş şi Şcoala Generală nr. 1 din Tulgheş.
La sfârşit, eleva Ana-Maria Maxim a încântat publicul cu melodia religioasă ,,Firule”.
Şcoala noastră a obţinut locuri de frunte:
Doţa Ioana, Clasa a V-a, Locul I
Lung Ana-Maria, Clasa a VI-a, Locul al II-lea
Patka Andrea, Clasa a VI-a, Locul al III-lea
Dobrean Ana-Alexandra, Clasa a VIII-a, Locul I
Dobrean Andreea-Bianca, Clasa a VIII-a, Locul I
Bot Andreea-Lavinia, Clasa a VIII-a, Locul al II-lea
Maxim Ana-Maria, Clasa a VIII-a, Locul al II-lea
Urzică Bianca, Clasa a VIII-a, Locul al II-lea
Ţepeluş Ioana-Mădălina, Clasa a VIII-a, Locul al III-lea
Natea Andreea-Raluca, Clasa a IX-a A, Locul al II-lea
Popa Denisa Teodora Maria, Clasa a X-a, Locul I
Cotfas Andreea-Roxana, Clasa a X-a, Locul al II-lea
Moldovan Marina-Ioana, Clasa a X-a, Locul al II-lea
Muscă Adriana, Clasa a XI-a A, Locul I
A fost o zi minunată, în care am învăţat multe lucruri noi. După această zi simt că sufletul meu e mai liniştit şi mai câştigat. Sper că vom participa la olimpiadă şi anul viitor. Mulţumin lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să realizăm ceea ce am realizat.
Andreea-Raluca Natea, Clasa a IX-a A
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu