Stau şi mă întreb în gînd:
Ce e DASCĂLUL pe acest pământ?
E fulg de nea? E rază de lumină?
E cer senin? Sau dragoste deplină?
E pace, zbucium sau crîmpei de vînt?
Ce apare-n viaţă ca un sfînt,
Să deschidă calea spre lumină,
Spre-nvăţătură şi încredere sublimă?
DASCĂLUL
reprezintă într-un cuvînt
Toatea acestea strînse într-un GÎND.
Dar mai presus de toate
Eu l-aş compara c-un pom,
Nu de oricare, ci c-un măr!
Ce în grădina tuturor
Aduce zîmbet, hrană sufletească,
Dragoste, ştiinţă
Şi tot ce-i bun în viaţă!
Acest pom fermecat
Are un secret marcant.
Să puteţi să-l descifraţi,
Închideţi ochii şi vă imaginaţi:
Și cînd soarele răsare
Simt in suflet alta viata
Și privesc spre o viață nouă
Cu credința în speranță
Şi vine vara în viaţa fiecărui copil
Şi apar fructele sub cerul senin.
Sunt domnii profesori
De gimnaziu, liceu sau facultate
Ce seamănă-n suflete, carte cu carte.
Semineţele vorbelor înţelepte
Ale acestor suflete nobile,
numite DASCĂLI
Încolţesc în credinţă şi speranţă,
Aduc iubire unde este ură,
Adevărul unde e minciună,
Mîngîiere unde e durere,
Înţelepciune unde e tăcere.
Şi sper că n-am greşit prea mult
Când l-am asemuit pe DASCĂL
cu un măr rotat,
Ce dă rod pentru generaţiile sale,
Împrăştiind mireasmă, farmec şi culoare.
RAŢIUNE, RESPECT, STĂRUINŢĂ
AFECŢIUNE, MUNCĂ ŞI CHIBZUINŢĂ.
Acesta-i profilul de OM,
Pe care azi îl numim în cor:
MUGURE, FLOARE,
ROADĂ SAU POM!
DASCĂLI,
modelatorii sufletelor copiilor!
Ce apare-n viaţă ca un sfînt,
Să deschidă calea spre lumină,
Spre-nvăţătură şi încredere sublimă?
DASCĂLUL
reprezintă într-un cuvînt
Toatea acestea strînse într-un GÎND.
Dar mai presus de toate
Eu l-aş compara c-un pom,
Nu de oricare, ci c-un măr!
Ce în grădina tuturor
Aduce zîmbet, hrană sufletească,
Dragoste, ştiinţă
Şi tot ce-i bun în viaţă!
Acest pom fermecat
Are un secret marcant.
Să puteţi să-l descifraţi,
Închideţi ochii şi vă imaginaţi:
Și cînd soarele răsare
Simt in suflet alta viata
Și privesc spre o viață nouă
Cu credința în speranță
Şi vine vara în viaţa fiecărui copil
Şi apar fructele sub cerul senin.
Sunt domnii profesori
De gimnaziu, liceu sau facultate
Ce seamănă-n suflete, carte cu carte.
Semineţele vorbelor înţelepte
Ale acestor suflete nobile,
numite DASCĂLI
Încolţesc în credinţă şi speranţă,
Aduc iubire unde este ură,
Adevărul unde e minciună,
Mîngîiere unde e durere,
Înţelepciune unde e tăcere.
Şi sper că n-am greşit prea mult
Când l-am asemuit pe DASCĂL
cu un măr rotat,
Ce dă rod pentru generaţiile sale,
Împrăştiind mireasmă, farmec şi culoare.
RAŢIUNE, RESPECT, STĂRUINŢĂ
AFECŢIUNE, MUNCĂ ŞI CHIBZUINŢĂ.
Acesta-i profilul de OM,
Pe care azi îl numim în cor:
MUGURE, FLOARE,
ROADĂ SAU POM!
DASCĂLI,
modelatorii sufletelor copiilor!
Alocuțiuni cu prilejul deschiderii Noului An Școlar 2015-2016
Stimați invitați, stimați părinți și bunici, stimați colegi, dragi
elevi!
1. Permiteți-mi să declar deschis Anul Școlar
2015-2016 și să-mi exprim dorința ca realizările noastre în acest nou an să fie
și mai frumoase.
Începem
Noul An Școlar 2015-2016 cu mulțumiri pentru activitatea desfășurată în anul școlar
precedent și cu felicitări adresate elevilor și cadrelor didactice pentru
rezultatele și mai bune decât în anii precedenți, atât la Testările Naționale,
la Bacalaureat, cât și la examenele specifice. Îi felicităm pe absolvenții
clasei a XII-a a Promoția 2015, care au ținut să fie azi în mijlocul nostru și
unii dintre ei, de la 1 octombrie ne reprezintă cu cinste la renumite
universități și facultăți din țară. O rugăm pe doamna dirigintă Ionela Popa
să-i felicite în numele tuturor. Vă rog, doamnă dirigintă!
Îi
felicităm pe elevii clasei a IX-a pentru rezultatele de la Evaluarea Națională și
reușita la admitere.
Îl
felicităm pe d-l profesor Dan Cotfas pentru rezultatul remarcabil de la
examenul de gradul II. Suntem alături de colegul Simon Botond care trece
printr-o încercare de sănătate. Îi dorim însănătoșire grabnică și-l asigurăm de
tot sprijinul nostru.
Onorat auditoriu! Începem azi Anul Școlar 2015-2016
cu speranța că va fi pace și vom putea trăi și munci în liniște, că vom putea
învăța în liniște; că vom fi sănătoși să putem să ne bucurăm de zilele pe care
Dumnezeu ni le-a dat, să ne bucurăm de cei dragi și de bruma de valori
spirituale și materiale dăruite sau create. Sperăm, mai ales, într-o lume mai
bună, în care adevăratele valori să nu fie înăbușite de pseudo-valori, în care
să fie prețuită munca ce creează valori consacrate, valori recunoscute,
maturate în istorie. Sperăm într-o lume sănătoasă moral, capabilă să filtreze și
să păstreze acele constante care duc la progresul, la prosperitatea umanității.
Stimați colegi! Să promovăm în școală științele și
artele, sporturile, cultura care să mențină curate și sănătoase generații de
copii și tineri ca o condiție a unei societăți viitoare curate și sănătoase.
Punem știința în slujba binelui comun. Bazele științei se pun în școală. Tot în
anii de școală punem temelia viitoarei personalități umane, modelăm caracterul
ei. Să punem în această modelare a ființei umane mai multă dragoste, mai mult
curaj, mai mult devotament, mai multă pasiune, mai multă jertfelnicie și lumea
de mâine, măcar lumea copiilor noștri, va fi mai bună!
Stimați părinți și bunici! Să le arătăm copiilor și nepoților
noștri calea de urmat în viață, după modelul nostru și al înaintașilor noștri,
să-i învățăm să deosebească adevărul de jumătăți de adevăr sau de neadevăr,
binele de jumătăți de bine sau de rău, frumosul de jumătăți de frumos sau de
urât, valorile de jumătăți de valoare sau de
kich. Să ne preocupe și curăția mentală și sufletească a copiilor noștri.
Dascăli și părinți avem datoria sfântă să veghem la sănătatea copiilor noștri.
Cu ajutorul lui Dumnezeu i-am ferit de foame, de război, de boli, i-om feri și
de „modelele” care li se oferă la TV, în
filme sau pe internet, doar că am avea nevoie de sprijinul conducătorilor noștri.
În naivitatea noastră am sperat că într-o „Românie a lucrului bine făcut” vom
primi sprijin pentru a face o școală mai bună, pentru o lume, pentru o
societate viitoare mai bună. N-am primit acest sprijin, dimpotrivă, resursele
materiale ne sunt sistematic reduse.
Elevii claselor zero si I, însoțiți de absolvenții ciclului primar și liceal
Clasa „zero” își așteaptă elevii
Permiteți-mi,
în finalul acestui mesaj din partea Consiliului de conducere, să-mi exprim
încrederea că și în acest an școlar vom găsi în noi dorință, voință și tărie de
ne mobiliza, inspirație și înțelepciune în organizare și în acțiune, pentru a
veni în sprijinul elevilor noștri, pentru a menține școala românească la
standarde europene, deși mijloacele sunt minimale, să recunoaștem funcționăm cu
resurse de subzistență. Suntem dascăli, suntem profesioniști. Ne urmăm destinul
și misiunea apostolice cu dăruire, responsabilitate și cu demnitate. Vouă,
dragi elevi vă dorim un an rodnic, cu rezultate frumoase, cu succese la toate
evaluările, la toate examenele!
Dumneavoastră,
stimați părinți, parteneri și colaboratori, Vă mulțumim pentru înțelegere,
pentru sprijin, pentru colaborare fructuoasă și Vă asigurăm de toată prețuirea
efortului pe care îl depuneți pentru succesul copiilor Dumneavoastră, respectiv
al elevilor noștri. Vom veghea ca
efortul nostru și efortul Dumneavoastră să fie folosite cu eficiență
maximă. Vă dorim și Dumneavoastră succese în activitate, să fim sănătoși și să
ne bucurăm de de copiii noștri, de succesele copiilor noștri![1]
Director
adjunct, prof. Ioan Cutlac
2. Ne aflăm în faţa unui moment deosebit, un moment încărcat de emoţii profunde, atât pentru bobocii noştri, cât şi pentru ceilalţi elevi şi totodată pentru cadrele didactice din şcoală. Este momentul în care, după o binemeritată vacanţă, sunetul clopoţelului răsună din nou pe holul şcolii. Şi pentru că văd pe chipurile voastre emoţiile unui nou început, am să spun că şi eu, de fiecare dată la început de an şcolar, trăiesc aceleaşi sentimente ca şi voi.
Pe când
eram boboc în clasa I, cu o zi înainte de a începe şcoala, mama cu tandreţe
mi-a spus: ”Draga mea începând de mâine ai să mai ai o mamă”. Speriată, am spus
că nu mă mai duc la şcoală şi că nu vreau să mai am încă o mamă. Cu blândeţe,
mama mi-a explicat că ea va fi aceeaşi întotdeauna, că doamna învăţătoare va fi
mama sufletului şi a minţii mele. Faptul că după atâtea decenii îmi amintesc nu
numai numele, ci şi chipul celei care a fost învăţătoarea mea, gândesc că şi
voi, dragi elevi, aici, puteţi găsi printre noi, profesorii acestui liceu, un
părinte spiritual, de suflet.
Începerea
şcolii este un prilej de bucurie pentru unii, unul de necaz şi întristare
pentru altii. O parte dintre voi visaţi să trăiţi într-o eternă vacanţă,
lipsiţi de griji, de efortul de a învăţa sau de a suporta sâcâielile
profesorilor, o altă parte aşteaptă cu nerăbdare şi o anticipată plăcere noul
an şcolar, pe care îl văd nu numai ca o treaptă necesară din viaţă, dar şi ca
un prilej de a absorbi ori a se îmbogăţi cu noi cunoştinţe. Nu mă pot opri,
fără să nu vă spun că, deşi sunt parţial de acord cu cerințele voastre: vacanţe
lungi, pauze lungi şi dese… totuşi, aş vrea să vă aud spunându-ne ”Daţi-ne ceea
ce e mai de preţ: DEMNITATEA DE A FI ELEV”.
Stimaţi
colegi, uneori se consideră că misiunea unui profesor este astăzi aceea de a
forma profesionişti competenţi şi eficienţi care să poată satisface cererea
pieţei în orice moment. În realitate, şcoala a fost şi încă este chemată să fie
mereu casa în care se caută adevărul propriu al persoanei umane. Pentru acest
motiv, nu întâmplător, Biserica a fost cea care a promovat instituţia şcolară,
chiar prin exemplul Sf. Ioan De La Salle care a înfiinţat atâtea şcoli
creştine. Tinereţea este timp privilegiat pentru căutarea şi întâlnirea cu
adevărul. Această aspiraţie înaltă este cea mai preţioasă pe care o puteţi
transmite, în mod personal, şi vital elevilor. De aceea, vă încurajez, cu
căldură, să nu pierdeţi niciodată această sensibilitate şi această dorinţă puternică
pentru adevăr; să nu uitaţi că învăţământul nu este o comunicare aridă de
conţinuturi, ci o formare a tinerilor pe care va trebui să-i înţelegeţi şi să-i
căutaţi; în care trebuie să treziţi această sete de adevăr pe care o au în
adâncul lor şi dorinţa de a se depăşi. Fiţi pentru ei stimulent şi forţă!
Dragi părinți, înțelegem că viața în care trăim nu este ușoară, că timpul
dumneavoastră înseamnă îndeplinirea obligațiilor de serviciu, dar vă rugăm să
înțelegeți și dumneavoastră că prioritatea cea mare o reprezintă copiii.
Așteptăm mai multă implicare, control, seriozitate și prezență în momentele
cheie din viața lor de școlar. De asemenea, așteptăm apreciere și implicare
pentru tot ceea ce înseamnă activități extrașcolare și școlare.
Așteptăm sfaturile și sprijinul dumneavoastră.
Dragi
elevi, să aveţi încredere în voi şi să fiţi convinşi că ceea ce realizaţi aici,
în această şcoală, va înseamnă enorm de mult pentru viitorul vostru şi aceasta
trebuie să vă dea încredere deplină în puterile voastre. Veţi învăţa de la
profesorii voştri multe lucruri esenţiale pentru reuşita în profesie, dar şi
pentru viaţă. Vă doresc să aveţi parte de un an şcolar rodnic, plin de
realizări materiale şi spirituale, cu sănătate şi putere de muncă.
Prof. Claudia
Ardelean, Director educativ
Eu astăzi pentru toata lumea
care este aici în curtea școlii am o dulce provocare.
Vă rog pentru 5 minute fiecare
dintre noi să fim în clasa de poveste, că eu i-aș spune clasa de poveste și nu
clasa pregătitoare.
Provocarea mea este dulce în
sensul că am să vă citesc o povestioară. Poveste care m-a impresionat foarte
mult și în urma citirii acestei povestioare noi vom fii CLASA FLUTURAȘILOR.
Povestea este “Povestea
fluturelui albastru” și aș dori foarte mult ca mesajul acestei povești să
constituie pentru noi determinarea a tot ce avem noi de făcutîn acest an școlar.
Povestea spune că trăia odata
un bărbat căruia tocmai îi murise soția…El locuia împreună cu cele două fete
ale sale, care erau din fire extrem de curioase și de inteligente.
Fetele îi puneau mereu multe
întrebări…la unele știa să le răspundă, la altele nu…
Cum tatal își dorea din tot
sufletul să le ofere cea mai bună educație, într-o bună zi și-a trimis fetele
să petreacă o perioadă de timp în casa unui înțelept bătrân care locuia în
vârful muntelui.
Acesta știa întotdeauna să le
răspundă la întrebările pe care le puneau.
Ajungând la concluzia că bătrânul
era cu adevărat înțelept, și oarecum iritate de faptul că acesta avea răspuns
pentru orice, fetele au decis să vină cu o întrebare la care înțeleptul să nu știe
răpunsul,
După câteva zile, una din fete
s-a apropiat de sora ei ținând un fluture frumos și albastru în mâinile sale.
I-a spus surorii ei:
- De această dată înțeleptul nu o
să știe răspunsul.
- Ce ai de gând să faci a
întrebat cealaltă fată?
-Am în mâinile mele un future
albastru. O să îl întreb pe înțelept dacă fluturele este viu sau
mort? Dacă spune ca este mort, îmi voi deschide pumnul și îl voi lăsa să
zboare. Dacă zice că este viu, îl voi strânge până îl voi strivi în pumn…Și
astfel orice răspuns îmi va da, se va înșela!!!
Cele două fete au mers îndată
la înțelept și l-au găsit adâncit în meditație.
– Am aici, în pumn, un fluture
albastru. Spune-mi înțeleptule, fluturele este viu, sau este mort?
Înțeleptul i-a surâs cu blândețe
și i-a răspuns:
– Asta depinde doar de
tine..., fiindcă fluturele este în mâinile tale!!!
Astfel
se petrec lucrurile și în viața noastră, în prezentul și în viitorul nostru. Nu
trebuie să învinovățim pe nimeni când ceva nu merge așa cum ne-am fi dorit doar…
noi suntem responsabili pentru ceea ce dobândim sau nu.
Viața noastră este doar în mâinile noastre, la fel ca fluturele albastru…
Depinde de noi și
doar de noi să alegem ce vom face cu ea…!!!
Va doresc tuturor un an școlar
de nota 10!
Învățătoare, Melania Dinu
[1]
NOTĂ: Totuși, dacă nu ne
plângem, aceasta nu înseamnă că nu ne pasă sau că nu ne doare de ce se întâmplă
în școala românească. Avem mai puțini copii, mai puțini dascăli și mai puține
posturi didactice auxiliare și nedidactice, veniturile la buget sunt mai mari,
totuși resurse pentru școli nu sunt...Din prezumata „prioritate națională”, școala
a ajuns cenușăreasa politicienilor, a parlamentarilor și guvernanților. Apropo,
pentru ei au găsit resurse! Nu știm cu ce au fost amenințați, cu ce sunt speriați
sau șantajați liderii noștri sindicali, de nu s-a mai luat nicio măsură de
sprijinire a școlii românești în ultima vreme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu