LYCEUM, an XVI, nr. 4 (73)
CUPRINS:
EDUCAȚIE:
- Șanse pentru educația performantă a tinerilor prin solidaritatea între generații
AMINTIRI DE VACANȚĂ:- Marina Moldovan, Sejur în Franța
CĂRȚI NOI:
- Radu Zoica și Viorica Urzică, Bucurie și Zâmbet. Carte pentru copii, București, 2012
EDUCAȚIE
Șanse pentru educația performantă a tinerilor prin solidaritatea între generații
În cadrul Festivalului Național al Șanselor Tale, ediția a XIII-lea cu tema „Mediul social mai sigur pentru educația permanentă”, la Centrul de Informare și Documentare al Liceului din Subcetate, sub coordonarea Inspectoratului Școlar și a CCD Harghita, a avut loc în data de 21 noiembrie 2012, un dialog al generațiilor. Au participat dascăli pensionari (Elena Cotfas, Sofia Cutlac, Lucreția Ilisan, Rodica Rizea, Alexandrina Suciu, Marian Dinu, Dumitru Țepeluș, Carol Stoica, Emil Dițu, ing. Doina Țepeluș, Doina Dobrean), profesori și învățători actuali personal didactic auxiliar (Vasile Dobrean – director, Ioan Cutlac – director adjunct, Maria Șerban, Daniela Dobrean, Claudia Ardelean, Simona Moldovan, Ileana Todor, Viorica Oană, Melania Dinu, Maria Țepeluș, Elena Blaga, Dragoș Cojocar, Adrian Lung, Daniela Cotfas, Aurica Toncean, Dana Roșca) elevi ai școlii și invitați: d-l profesor Ioan Rizea, primarul comunei, d-l Marius Moldovan, directorul Centrului de Plasament Subcetate.
Programul activității:
1. Prezentarea cărții „Ctitori de neam” de către profesorii Doina Dobrean (vol. I – 2011) și Ioan Cutlac (vol. II – 2012);
2. „Memoria trecutului asigură prosperitatea viitorului”:
- Valențe educative ale muzeului de istorie al școlii. Prezintă profesor Dumitru Țepeluș;
- Valorificarea moștenirii tradiționale. Prezentare PPS a colecției particulare Doina Dobreanu „Casa cu amintiri”.
Moto-ul activității au fost cuvintele lui Simion Mehedinți înscrise pe coperta 4 a volumului I a cărții „Ctitori de neam”: „Copiii bine educați sporesc ființa neamului după cum mugurii din fiecare primăvară, strângându-se în vârful ramurilor, sporesc coroana copacului în toate direcțiile.”
Cartea „Ctitori de neam” dedicată dascălilor care au semănat lumină pe aceste meleaguri, a apărut cu binecuvântarea ÎPS Ioan, Arhiepiscop de Covasna și Harghita. În cuvântul introductiv „Dascăl și părinte”, ÎPS Ioan menționează: „Fericiți sunt acești dascăli ale căror icoane sunt puse astăzi în loc de cinste pe bolta culturii și graiului românesc din spațiul harghitean. Ei se alătură primilor dascăli din această parte de țară, care au învățat întâi în pridvorul mănăstirilor noastre. Au ctitorit o parte a neamului nostru, au ctitorit conștiințe pe care se sprijină astăzi bolta cerului românesc.
Toată considerația mea față de cei ce-au zugrăvit aceste „sfinte icoane” din acestă carte, cât și inspectoarei care s-a îngrijit să le așeze la loc de cinste în altarul culturii românești din Carpați.”
Cât despre obiectele adunate în muzeul școlar sau piesele de inestimabilă valoare afectivă ale „casei cu amintiri”, o colecţie personală de artă tradiţională românească a Doinei Dobreanu, se poate afirma că în jurul lor se ţese povestea unei familii sau a unui destin, dar și istoria colectivităţi rurale din Subcetate.
„Nu suntem mai puţin „post-moderni” – afirmă dr. Carmen Andraș - dacă nu ne e ruşine să afirmăm cu tărie că ne iubim locurile în care ne-am născut, am crescut, am învăţat şi ne-am întemeiat o familie! Că ne iubim oamenii, satele bunicilor, oamenii locurilor şi lucrurile pe care le-au meşteşugit ei pentru a ni le lăsa moştenire! Acest adevăr îl deţine Doina Dobrean!”
Adriana Muscă, elevă în clasa a XI-a, prezentă la acest dialog al generațiilor, iubitoare ea însăși a folclorului românesc și a culturii populare, conchide: „Obiectele din „Casa cu amintiri” și din muzeul școlii ne vorbesc despre vremuri trecute, despre bucuria de viaţă, despre hărnicia şi dragostea pentru frumos ale strămoşilor noştri. Ideea de a le colecţiona, de a le salva de la pieire, vine, cred eu, din dragostea pentru cei care au trăit cândva în această aşezare de munte de pe Valea Mureşului, vine din dragostea pentru tradiţii, pentru însăşi fiinţa noastră naţională.”
Profesor Doina Dobrean
AMINTIRI DE VACANȚĂ
Sejur în Franța
Toamna îşi face prezenţa, iar eu mă gândesc cu nostalgie la vara care a trecut, la cea mai frumoasă vacanţă pe care am petrecut-o împreună cu familia mea în Franţa.
Vineri dimineața, 3 august 2012, am pornit la drum pregătiţi pentru o vacanţă de 3 săptămâni pe Coasta de Azur. După un drum lung şi obositor, am ajuns în sfârşit. Reîntâlnirea cu tata a fost foarte emoționantă deoarece nu îl mai văzuserăm de aproximativ 7 luni şi ne era foarte dor, nouă de el și lui de noi.
Împreună cu părinţii şi cu fratele meu, ne-am propus chiar în prima zi a sejurului nostru să vizităm Vieux Port, Chateau D’If şi Catedrala Notre Dame. Am luat metroul și ne-am îndreptat spre Vieux Port. Ajunşi acolo, am fost fascinaţi de mulțimea vapoarelor şi bărcuţelor, de marea albastră care părea nesfârşită.
În timp ce ne așteptam rândul spre a merge pe insula Chateau D’If , admiram sosirea și plecarea vapoarelor la fiecare 10-15 minute, fiecare dintre ele purtând numele unui personaj din romanele lui Alexandre Dumas. Încântarea mea a fost atunci când ne-a venit rândul sa ne îmbarcăm în vaporul purtând numele personajului Edmond Dantes.
Am realizat atunci că atunci când îţi doreşti cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău. În momentul în care am păşit pe ambarcaţiune şi ne-am îndepărtat de mal, mi-am dat seama că bucuria noastră era direct proporţională cu tristeţea personajului de a cărui amintire speram să ne povestească fiecare piatră din Chateau D’If.
Credeam că visez. Era o zi superbă, cu soare, pe un cer albastru infinit, întrerupt pe alocuri de albul câtorva nori şi pescăruşi, iahturile aşezate simetric îşi dansau pe loc propria frumuseţe.
Spre seară ne-am dat seama că frumusețea Marsiliei nu se descoperă doar lângă malul Mării Mediterane, ci mai ales de acolo, de sus, unde se află Catedrala Notre Dame de la Gard, un element protector al oraşului. Privit din cel mai înalt punct al oraşului, acolo unde minţii îi era dat să vadă imaginea oraşului parcă ruptă din rai, întreg peisajul e mângâiat de albastrul divin al mării și al cerului.
În următoarele zile, am cutreierat orașul, ne-am bucurat de frumusețe, liniște, calm…
Am vizitat şi oraşul Avignon unde au văzut palatul Papiter şi podul Saint Benzet. Podul a fost contruit în perioada medievală, înainte ca Avignon sa devină oraş papal, pentru a permite trecerea spre Villeneuve – Avignon. Din cele 22 de canale inițiale ale acestui pod mare și puternic s-au păstrat doar 4, deoarece ulterior a fost abandonat.
În ultimele zile petrecute în Franţa ne-am bălăcit în apele Mării Mediterane și ne-am bucurat de compania tatălui nostru.
Pe data de 28 august, visul nostru se spulberă. Trebuia să ne despărţim iar de tata şi, cu multă tristeţe, am luat autocarul și am venit în România.
Mulţumesc din inimă pentru această vacanţă minunată părinţilor mei dragi.
Marina Moldovan, clasa a X-a
CĂRȚI NOI: Radu Zoica și Viorica Urzică,
Bucurie și Zâmbet. Carte pentru copii, București, 2012
Viorica Urzică, educatoare la Grupul școlar „Miron Cristea” din comuna Subcetate și Zoica Radu, profesor în învățământul preșcolar, sunt autorii unei cărticele pentru copii, Bucurie și Zâmbet.
Cartea are ca moto versurile poetului Lucian Blaga din poezia „Trei fețe”:
„Copilul râde:
Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!”
„Cartea – spune Viorica Urzică – exprimă, în versuri, întrebări ale copiilor, preșcolari și școlari din învățământul primar, privind unele aspecte din mediul înconjurător. Titlurile poezioarelor sunt sugestive: Soarele, Primăvara, Natura, Frunza, Ghiocelul, Flori de primăvară, Mărul bun, Crizantema, Numărătoare, etc. Fiecare poezioară este însoțită de un desen sugestiv propus copiilor pentru a-l colora. Rimele jucăușe contribuie la dezvolatarea abilităților de comunicare ale copiilor, iar desenele îi ajută să-și îmbunătățească deprinderile de a utiliza culorile; împreună, versuri și desene, aduc în sufletele copiilor bucurie și zâmbet.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu