SE APROPIE ZILELE ŞCOLII NOASTRE
Este vorba, în acest an şcolar, de săptămâna 2-8 iunie 2008.
Proiectul de program cuprinzând activităţile ce vor fi organizate în această perioadă prevede:
1. Luni, 2 iunie a.c.: Deschiderea şi jocuri distractive pentru a sărbători Ziua copilului;
2. Marţi, 3 iunie a.c.: Festivalul de teatru cu următoarele reprezentaţii:
- Sarea în bucate, clasa a II-a, înv. Dorica Ţepeluş
- Făt-Frumos când era mic, clasa a III-a, înv. Ileana Todor
- Prietenie, clasa a V-a, prof. Ionele Popa
- Dumbrava minunată, clasa a VI-a, prof. Doina Dobrean
- Un pedagog de şcoală nouă, de I.L.Caragiale, clasa a VII-a, prof. Mirela Szocs
- Piatra din casă de Vasile Alecsandri, clasele VII-VIII, prof. Daniela Dobrean
- Refacerea vieţii de I. Băieşu, clasa a IX-a, prof. Ionela Popa
- Domnişoara de maniere, clasa a XI-a, prof. Maria Şerban
3. Miercuri, 4 iunie a.c.: Întreceri sportive: cros, volei, fotbal; plimbare cu bicicleta;
4. Joi, 5 iunie a.c.:
- Clasele I-IV vor avea invitaţi: elevii din Capu-Corbului, în cadrul parteneriatului dintre şcoli.
-
- Balul majoratului
5. Vineri, 6 iunie a.c.:
Festivitatea de sfârşit de an şcolar pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi întâlnirea de 20 de ani de la absolvirea liceului.
6. Duminică, 8 iunie a.c.: Serbare de Sfârşit de An Şcolar, la Căminul Cultural: teatru (fragmente), Şezătoare (clasa a IV-a), dans popular (clasa a VII-a), grup vocal (clasa I; a V-a), dans modern.
Prof. Doina Dobrean
Pregătiri pentru
Festivalul de teatru – 2008
Se fac repetiţii intense pentru concursul de teatru care se apropie. Reporteri curioşi, vrem să ştim ce piese/ scenete urmează ă vedem la sfârşitul acestui an şcolar. Întrebarea noastră, aceeaşi pentru toate „trupele” înscrise în competiţie, este referitoare la mesajul educativ al pieselor interpretate:
Andrada Szebeni, clasa a VI-a: „Noi vom interpreta „Dumbrava minunată”, după Mihail Sadoveanu. Povestea tristă a Lizucăi, o fetiţă care cunoaşte duşmănia şi răutatea mamei vitrege, ne învaţă să ne iubim şi să ne respectăm părinţii care ne ocrotesc cu dragoste şi bunătate.”
Andra Popa, clasa a IX-a: ”Refacerea vieţii” de Ion Băieşu este o comedie realizată cu măiestrie, care ironizează, folosind diversele surse ale comicului – de situaţie, de moravuri, de limbaj, de caracter, al numelor proprii, de intenţie – atitudinea şi comportamentul imprevizibil al unor cupluri în faţa deciziei de a-şi reface viaţa. Sperăm să reuşim a valorifica deplin, prin interpretare scenică, ironia fină şi umorul acestei piese de teatru. Vă invităm la spectacol.
Prof. Maria Şerban: « Profesoara de maniere » este o comedie care ironizează ambiţia unei familii obişnuite din zilele noastre de a ajunge în « high-life », în vârful societăţii.
Acţiunea piesei se întemeiază pe ambiţia Marinei de a-şi instrui bărbatul, angajându-i un profesor de maniere, de teamă ca asociatul său, Pârvu, să nu-l depăşească. Costică Domnescu, lipsit de personalitate, este manipulat de toţi ai casei şi suportă toate capriciile acestora.
Urmărind piesa, ne dăm seama că de multe ori în viaţă încercăm să fim ceea ce nu suntem şi că uităm că fiecare om are propria personalitate. Mesajul acestei piese de teatru este să fim noi înşine şi să-l acceptăm pe celălalt aşa cum este.
Teodora Popa, clasa a V-a : Prin sceneta « Prietenie », de Monica Pillat, se pune în lumină unul dintre cele mai curate sentimente ce fac această viaţă atât de frumoasă : prietenia.
Deoarece eleva Dana Constantinescu se crede mare scriitoare şi foloseşte cuvinte şi fraze al căror înţeles nu-l cunoaşte, colegii ei de clasă, în complicitate cu profesoara de biologie, îi demonstrează cât de mult greşeşte, reuşind să o aducă pe drumul cel bun.
Înv. Ileana Todor : Sceneta « Făt-Frumos când era mic » este o comedie « de cinci stele » şi îşi propune să ironizeze copiii răzgăiaţi şi răsfăţaţi. Personajele sunt identice cu cele din basm, dar replicile lor şi acţiunea sunt mult mai amuzante şi mai trăznite. Mesajul ar fi acela că în orice împrejurare trebuie să ne purtăm frumos.
Bianca Hurubă, clasa a VII-a : Am ales să interpretăm o piesă scrisă de părintele comediei româneşti, Vasile Alecsandri, o piesă care ne introduce în atmosfera de la mijlocul secolului al XIX-lea şi în care sunt criticate anumite vicii ale societăţii din vremea respectivă.
Elena Savu, clasa a VII-a: I. L. Caragiale ironizează în “Un pedagog de şcoală nouă” noile metode de predare-învăţare, aşa-zis moderne, aplicate în unele şcoli din vremea sa.
Din compunerile noastre
Frunza
E primăvară. Natura reînvie din somnul lung al iernii. Frunzele, abia desfăcute din muguri, plăpânde şi gingaşe, se dezmiardă în soare şi tremură de fericire.
Într-o dimineaţă, una din frunze, mare şi semeaţă, mai frumoasă decât toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârful unui plop înalt, se adresează cu curaj soarelui:
- Bună dimineaţa, Măria Ta! Îţi mulţumesc pentru generozitatea cu care îmi trimiţi razele tale calde. Datorită lor eu mă fac pe zi ce trece tot mai mare şi mai frumoasă.
- Este plăcerea mea, frumoasă frunză! Dar acesta este şi rostul meu în lume.
- Aş vrea să ştiu, dacă nu te superi, cum este să fii stăpânul cerului?
- Este minunat. Mă simt extraordinar să ştiu că viaţa Planetei albastre se datorează şi razelor mele. Aş vrea şi eu să-mi povesteşti ceva despre tine, despre condiţia ta de frunză.
- Mângâierea razelor tale, cântecul păsărelelor şi zumzetul albinelor din jur mă trezesc în fiecare dimineaţă. Mă bucur văzând că natura întreagă freamătă în jurul meu. Sunt fericită să fiu înconjurată de atâtea surate, de atâtea vietăţi ciudate, de parfumul ameţitor al florilor multicolore. Este chiar extraordinar să fii o părticică a acestei naturi terestre fascinante.
Fără să-şi dea seama, soarele se rostogoleşte pe bolta cerului spre asfinţit. La apropierea serii, frunza se mâhneşte puţin. Răcoarea o face să se zgribulească, apoi aţipeşte. Luna, mare şi strălucitoare, îi veghează somnul dulce, până a doua zi.
Bianca Urzică, clasa a V-a
Prietena mea, barza
Primăvara a sosit: în căldura soarelui apar primele fire de iarbă, înmuguresc pomii, iar în poiana din apropierea casei noastre apar primele flori: ghioceii.
Paşii mă poartă în poiana cu ghiocei. Voiam să culeg câţiva pentru mama. Mângâiat de razele soarelui, mă întind în iarbă să privesc întinderea nemărginită a cerului albastru. Deodată, observ un stol de berze care zboară în cercuri largi deasupra poienii. Apoi coboară nu departe de mine. Par obosite. Îşi încheie lunga călătorie spre aceste meleaguri. Mă bucur să o recunosc pe vechea mea prietenă, Alina, barza care îşi crescuse puii, cu un an înainte, în cuibul din vecinătatea casei noastre. Nu mai este veselă, aşa cum o ştiam. Îmi povesteşte cu glas tânguios cum îşi pierduse puii. O mângâi cu dragoste pentru a o consola şi-i povestesc lucruri hazlii spre a o înveseli, despre colegii mei de la şcoală, despre surioara mea. Ea îmi vorbeşte despre apele albastre deasupra cărora a zburat, despre oraşele şi satele pe care le-a întâlnit în drumul lor spre sud, despre prietenii pe care şi-i făcuse. Reîntâlnirea ne-a bucurat deopotrivă.
Timpul zboară repede în tovărăşia vechii mele prietene. Seara se lasă pe nesimţite. La despărţire îi promit că o voi ajuta să-şi facă un cuib nou în care să-şi crească viitorii pui.
Mă grăbesc spre casă, cu ghioceii pentru mama...Îi spun cu bucurie de venirea Alinei. Adorm cu gândul la reîntâlnirea cu vechea mea prietenă, barza.
Răzvan-Vlad Urzică, clasa a V-a
Traduceri din lirica lui Lucian Blaga
Trois faces (« Trei feţe”)
L’enfant rit :
« La sagesse et l’amour, c’est mon jeu ».
Le jeune chante :
« Le jeu et la sagesse, c’est mon amour ! »
Le vieux se tait :
« L’amour et le jeu, c’est ma sagesse ! » (X-e A, L2)
La source de la nuit (« Izvorul nopţii »)
Ma belle,
Tes yeux sont si noirs que le soir
Quand je reste allongé, la tête dans ton bas
Il me paraît
Que tes yeux, profonds, sont la source
D’où, mystérieusement, coule la nuit au-dessus des vaux /et des montagnes et des plaines
En couvrant la terre
Comme une mer de ténèbres.
Ils sont si noirs tes yeux,
Ma lumière. (X-eA, L1)
Chant pour le vent (Cântare vântului)
« Quant à l’amour, personne, personne
ne tient pas sa parole sincère.
Toujours t’embrassera bien
Seulement la terre. »
C’est ainsi qu’il chante tristement
Près de moi le vent,
Tantôt à droit, tantôt à gauche
Près de moi, le vent. (XI-eA, L1)
Quatrain (« Catren »)
La parole n’est pas la parole qu’on parle.
La seule langue, la langue parfaite,
La maîtresse des mystères et de la lumière
Est celle dans laquelle on sait plutôt se taire. (VII)
Quatrain (« Catren »)
Facile n’est ni la chanson. Jour
Et nuit – rien n’est pas facile sur la terre :
Car la rosée est la sueur des rossignols
Qui se sont fatigués en chantant la nuit entière.
(Petruţa Todoran şi Adrian Cherecheş, VIII )
(Profesor îndrumător: Doina Dobrean)
Excursie
17 mai 2008
Itinerartul: Subcetate – Praid –Corund – Sovata – Crişeni – Cristuru-Secuiesc – Sighişoara – Târgu-Mureş – Subcetate
Ecursia s-a realizat cu elevii claselor I-VI, prin colaborarea cadrelor didactice (înv. Ileana Todor, prof. Daniela Dobrean şi Mirela Szocs) şi a părinţilor(Simona Lung, Adriana Ţepeluş, Liliana Ţăran, Elena Doţi, Cristina Dobrean, Dana Bot).
Scopul informativ şi educativ al excursiei:
- Aprofundarea cunoştinţelor de geografie fizică asupra unor regiuni ale României cu forme de relief diferite;
- Dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin dobândirea unor cunoştinţe legate de geografie, istorie, artă, religie, economie, ecologie;
- Crearea ocaziei de trăire a unor emoţii puternice prin contactul direct cu frumosul natural şi artistic, cu monumentele naturale şi istorice din această parte a ţării;
- Exersarea unor deprinderi de comportament civilizat în cadrul grupului de excursionişti.
Conţinutul obiectivelor propuse:
Formele de relief observate: Depresiunea Gheorgheni, Munţii Gurghiu, Pasul Bucin, Depresiunea Praid, Depresiunea Sovata, Dealurile Nadeşului, podişul Târnavelor, Câmpia Transilvaniei, dealurile transilvane, Defileul Topliţa-Deda, Munţii Călimani – Gurghiu.
Aşezări omeneşti: oraşe (Sovata, Cristuru-Secuiesc, Sighişoara, Târgu-Mureş, Regin, Topliţa) şi sate (Praid, Crişeni şi Corund), tipuri de aşezări, cu specificul construcţiilor şi al ocupaţiilor.
Obiective propuse pentru vizitare: Salina şi ştrandul cu apă sărată din Praid, Lacul Ursu din Sovata, Muzeul pălăriilor de paie din Crişeni, Cetatea, Muzeul de istorie şi Biserica mănăstirii din Sighişoara, Cetatea Medievală din Târgu- Mureş.
Informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în albumele claselor şi în lecţiile de recapitulare- evaluare.
Prof. Daniela Dobrean
Impresii din excursie
Cu ocazia excursiei din data de 17 mai 2008 am vizitat o mulţime de locuri minunate, dar dintre acestea cel mai mult m-a impresionat Salina din Praid, situată la 180 m adâncime, cu bisericuţa, cu locul de joacă pentru copiii veniţi aici pentru cura de sănătate. Acolo am văzut oameni veniţi de pretutindeni chiar şi din străinătate pentru a respira aerul sărat din adâncimea pământului, din America,Germania, Austria. Am admirat statuile din bisericuţă sculptate în sare – Fecioara Maria, Isus Cristos, Apostolii -, albul strălucitor al pereţilor din sare, am privit copiii care se jucau cu mingea şi se dădeau pe tobogan, oamenii care făceau exerciţii fizice sau jucau tenis de masă. Pentru a ieşi din salină, am urcat 250 de trepte, apoi am parcurs o oarecare distanţă şi cu autobuzul.
(Sebastian Rotaru, Dan Juverdean, Alin Urzică,Alexandru Muscă, clasa a V-a)
Crişeni este de asemenea un loc interesant. Deşi este un sat mic şi modest, acesta se face cunoscut prin păstrarea unui vechi meşteşug: confecţionarea pălăriilor din paie. La Crişeni am vizitat muzeul pălăriilor din paie, înfiinţat în 2001, şi magazinul cu suveniruri confecţionate tot din paie (pălării, îngeraşi, inimioare, floricele), dar am văzut şi colecţia de pietre sculptate de apă şi de vânt luând forme diferite: de iepuraş, broască, raţă, câine etc. La Crişeni, satul pălăriilor de paie, am văzut şi cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de 2 m, pălărie care a intrat în „Cartea recordurilor”. Am aflat acolo cum se confecţionează pălăriile de paie şi cum se poartă de locuitorii acestei zone: românii îşi aşează pălăria de paie pe cap cu nodul în partea dreaptă, iar ungurii cu nodul în partea stângă. Am făcut, desigur, şi fotografii cu diferite pălării de paie, care ne vor aminti de această frumoasă excursie.
Am trăit una dintre cele mai frumoase zile din viaţa mea. Mulţumim doamnei Ileana Todor şi părinţilor noştri pentru această zi minunată.
Alexandru Lung, Denisa Popa, Bianca Urzică, Marina Moldovan şi Andreea Cotfas
Concursuri, emoţii şi succese
Andreea Natea, clasa a IV-a a ocupat locul al II-lea la Concursul de matematică, etapa judeţeană (înv. Mihaele Mezei)
„Sunt elev în clasa a V-a şi iubesc mult sportul Este al doilea an de când practic schiul şi în această iarnă am obţinut locul III la Concursul organizat la Harghita-Băi. Sâmbătă, 17 mai a.c. am participat la „Maratonul Sănătăţii” organizat la Miercurea Ciuc şi m-am clasificat pe locul al IV-lea. Practic cu plăcere diferite sporturi, dar schiul este cel preferat; el mi-a adus multe bucurii şi prin el mi-am făcut mulţi prieteni.”
Ciprian Dobrean – Perghelt, clasa a V-a
Colectivul de redacţie:
prof. Daniela Dobrean, prof. Sofia Cutlac, prof. Maria Şerban,înv. Ileana Todor, Andrada Szebeni, Bianca Urzică, Andra Popa, Răzvan Urzică, Denisa Popa, Bianca Hurubă, Elena Savu
Au colaborat: elevii claselor V, VII, VIII, X, XI, XII
Profesor DOINA DOBREAN - coordonator şi editor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu