LYCEUM - SUBCETATE

vineri, 14 septembrie 2018

A treia şi ultima reprezentaţie a piesei “Bani din cer”, la Casa de Cultură din Gheorgheni, într-o seară de neuitat

Miercuri seara (12 sept. 2018) am luat parte la un moment artistic de o înaltă calitate: cea de-a treia reprezentaţie a piesei “Bani din cer”, prezentată de Teatrul “Ludicus”, Topliţa la Casa de Cultură din Gheorgheni, Harghita. În acest demers, Teatrul “Ludicus” a fost sprijinit ca de obicei de Casa de Cultură Topliţa, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, de Casa de Cultură şi Consiliul Local Gheorgheni, reprezentat de domnul Teodor Dobrean, cel care a lansat invitaţia către trupa de teatru. Domnul Teodor Dobrean, implicat în organizare, mărturisea că încurajează şi sprijină activităţile culturale de acest gen şi că şi-ar dori noi astfel de colaborări care să ducă la evenimente culturale de calitate pentru publicul din Gheorgheni.

Tinerii actori au reuşit prin talentul, implicarea şi marea lor pasiune pentru teatru, să ne transpună în lumea personajelor create de Ray Cooney şi să ne facă să trăim întâmplarile odată cu acestea. Ca de fiecare dată, răspunzătoare de regia artistică a fost prof. Daniela Buzilă, de regia tehnică s-a ocupat David Bordea, coordonator şi fondator al trupei de teatru, iar distribuţia a fost alcătuită din Lorena Cotfas (Jane Perkins), David Bordea (Henry Perkins), Matei Straia (Vic Johnson), Andrea Patka (Betty Johnson), Bogdan Techeş (Sergent Slater), Viorel Moldovan (Detectiv Davenport) şi Florin Rugină, care şi-a făcut debutul odată cu reprezentaţia de la Gheorgheni, a apărut în rolul taximetristului, rol care în cadrul primelor două reprezentaţii i-a revenit lui George Balog.

Piesa „Bani din cer” a scriitorului Ray Cooney este o comedie bulevardieră în care răsturnările de situaţie, încărcătura de minciuni, acumularea de personaje - surpriză, rafinamentul comicului de limbaj, contrastul dintre adevărata faţă a protagoniştilor şi ceea ce se consideră ei a fi, multitudinea de tipologii – toate converg spre o succesiune ameţitoare de situaţii comice. Protagoniştii piesei, doamna şi domnul Perkins, trăiesc visul oricărui om de rând: acela de a se elibera de condiţia modestă şi de a avea şansa unei vieţi aventuroase şi lipsită de griji, dar situaţia nu evoluează cum şi-ar dori aceştia.

Nu am putut să nu observ faptul că Teatrul “Ludicus” se prezintă de fiecare dată impecabil în ceea ce priveşte costumele şi decorul. Despre decor am aflat că este realizat de recuziteri voluntari care activează la Casa de Cultură din Topliţa, din bugetul instituţiei deja menţionate.

Cei peste 300 de spectatori au privit cu interes evoluţia poveştii şi s-au amuzat la diferitele situaţii comice, arătându-şi apoi mulţumirea şi aprecierea faţă de prestaţia actorilor şi faţă de momentul artistic prin mii de aplauze zgomotoase. În calitate de spectator pot spune că tinerii actori le-au meritat din plin, pentru faptul că ne-au oferit o seară memorabilă şi pentru faptul că fac foarte bine ceea ce fac. Însă nu doar publicul a plecat acasă cu amintiri frumoase, ci şi actorii, care s-au declarat fericiţi şi multumiţi de întâlnirea cu publicul din Gheorgheni şi de modul cum acesta a primit ceea ce ei au oferit.

“Cu reprezentaţia de la Gheorgheni am marcat începutul stagiunii 2018-2019. Publicul de aici a fost foarte cald şi receptiv, lucru pentru care îi mulţumim. Doresc să mulţumesc d-lui Teodor Dobrean pentru invitaţie, d-lui Albu István, manager al Teatrului Figura şi totodată Casei de Cultură Topliţa şi C.N.I.P.T. pentru susţinere. Vă aşteptăm la următoarele spectacole din cadrul stagiunii!”, afirma David Bordea.

“A fost minunat! De fapt mie mi se pare incredibilă fiecare reprezentaţie pentru că iubesc atât de mult piesa aceasta. Totuşi, sentimentele de azi au fost altele. Am avut încredere că totul o să fie bine. Publicul mi-a plăcut. De data aceasta a fost alcătuit din mulţi tineri şi am simţit că le-a plăcut mult ce-am făcut”, spunea Lorena Cotfas. “Am trăit un sentiment nou odată cu a treia reprezentaţie, pe care nu l-am mai simţit înainte. În mintea mea revenea mereu gândul că asta e ultima dată când jucăm Bani din cer”, mărturisea cu emoţie Andrea Patka.

Piesa “Bani din cer” a fost prezentată în premieră la Casa de Cultură din Topliţa, în luna martie a.c. şi a adunat 420 de spectatori, apoi la Căminul Cultural din Subcetate în iunie, unde s-au ocupat 120 de locuri din cele 180. Actorii spun că la Gheorgheni am asistat la ultima reprezentaţie a piesei, iar activitatea lor viitoare se va rări pentru că unii dintre ei încep curând primul an de facultate, iar alţii clasa a XII-a. Vom mai avea totuşi ocazia să-i vedem, cu siguranţă. Felicitări şi multă baftă fiecăruia.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

marți, 31 iulie 2018

Manifestări culturale harghitene

Zilele Miron Cristea, a doua zi de manifestări culturale,

Vernisajul a 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite

Ampla manifestare culturală Zilele Miron Cristea are mereu şi o latură artistică, întrucât găzduieşte în fiecare ediţie şi expoziţii de artă. La finalul celei de-a doua zi a manifestării, s-au vernisat 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite: grafică, gravură şi fotografie. Aşadar, publicul s-a putut bucura de diversitatea acestei activităţi artistice, atât în ceea ce priveşte mediul, cât şi viziunea artistică.

Artista Maria Bölöni din Baia Mare a propus publicului o expoziţie de grafică intitulată Simbolul credinţei poporului român de la începuturi, alcătuită din 9 tablouri, peisaje realizate în tehnica laviului, a la prima, pe hârtie fotografică. Artista mărturisea că preferă să treacă peisajul prin propria subiectivitate şi să nu reprezinte mimetic natura, recurgând la o interpretare a imaginii după care lucrează. Maria Bölöni mai spunea că lucrează în mai multe tehnici tradiţionale (ulei pe pânză, pastel, guaşă) şi că adesea le combină în mod experimental.

Conf.univ.dr. Dalila Ozbay, profesoară la o universitate de arte aflată în apropiere de Istambul, a prezentat expoziţia de gravură Conexiuni istorice, care prin tematica aleasă îşi propune să se apropie de tematica Centenarului, întrucât prezintă portete stilizate ale domnitorilor care au scris istoria ţării noastre. Expoziţia cuprindea 9 gravuri, portrete a unor personalităţi istorice precum Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazu, Carol I sau Alexandru Ioan Cuza. Artista mărturisea că lucrările sunt de fapt realizate într-o tehnică mixtă, combinând gravura cu acuarela.

Cea de-a treia expoziţie, care îmi aparţine, este una de fotografie. Deşi iniţial am vrut să expun peisaje din toată ţara, ulterior m-am gândit să mă opresc de această dată la peisajul de pe teritoriul judeţului nostru. Peisaj harghitean în 25 de cadre reuneşte fragmente de natură din locaţii precum Topliţa, Gălăuţas, Subcetate, Lăzarea, Gheorgheni şi Băile Tuşnad, iar dintre subiectele fotografiilor expuse amintesc vechiul pod de cale ferată din Topliţa, cascada cu apă termală şi castelul Lazar. Expoziţia, care prezintă în câteva cadre peisaje naturale şi urbane, îşi propune să atragă atenţia asupra potenţialului turistic şi peisagistic al judeţului Harghita, asupra frumuseţii naturale ce-l caracterizează.

Text şi foto: Cosmina M. OLTEAN

Zilele Miron Cristea, a doua zi de manifestări culturale,

Vernisajul a 3 expoziţii în 3 medii artistice diferite

Text şi foto: Cosmina M. OLTEAN

OLIMPIADA NAȚIONALĂ MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONALE 2018

În data de 30.05.2018 la Cercul Militar din M-Ciuc a avut loc Olimpiada Națională „Meșteșuguri artistice tradiționale" - faza județeană.

Elevii Liceului ,, Miron Cristea" participanți, coordonați de prof. Pulhac Bogdan-Ionuț și prof. Buzilă Daniela au obținut următoarele rezultate:

1. BORDEA PAUL (CL.XII) - Locul 1

2. BACIU MALINA (CL. XII) - Locul 1

3. VASS BRANDUSA (CL.XII) - Locul 2

4. DOBREAN GABRIELA (CL. XI) - Locul 1

5. COTEA BIANCA (CL. XI) - Locul 1

6. DRIMUȘ BIANCA (CL. XI) - Locul 3

7. COTFAS LORENA (CL.XI) - Locul 1

8. PATKA ANDREA (CL.XI) - Locul 3

9. DOTA IOANA (CL. X) - Locul 2

10. BAJKO DANA (CL. IX) - Locul 1

11. DOBREAN MIRABELA (CL. IX) - Locul 2

12. MORAR ANDREEA (CL. IX) - Locul 3

13. IOZOF MIRELA (CL. IX) - Locul 2

14. ILISAN ROXANA (CL. IX) - Locul 1

15. ȚIFREA MONICA (CL. IX) - Locul 2

16. URZICĂ ADINA (CL. VI) - Locul 2

Menționăm că în cadrul aceluiași eveniment, elevii de la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate, îndrumați de prof, Pulhac Bogdan, membru în Grupul de Muzică Bizantină ANASTASIOS din Tg. Mureș, au susținut un concert cu următoarele piese:

1. Împărate ceresc - Glas 6

2. Transilvanie frumosă

3. Cand a fost să moară Ștefan

4. Avem o țară sfântă!

Felicitări elevilor Cercului de pictură „Sfântul Evanghelist Luca" pentru munca depusă și domnilor directori Vasile Dobrean și dir. adj. Anișoara Balog pentru atenția și susținerea deosebită în realizarea proiectului!

La etapa națională a concursului, au participat elevele DANA BAJKO și MIRABELA DOBREAN.

„Timp de 5 zile, în perioada 24-30 iulie 2018, am participat la Olimpiada Națională Meșteșuguri Artistice și Tradiționale, la secția pictat icoane pe sticlă. Olimpiada s-a desfășurat la Sibiu, la Muzeul Satului ASTRA din Dumbrava Sibiului, in aer liber.

Ediția din acest an a reunit 260 de participanți, din 32 de județe ale țării, inclusiv Sibiu și municipiul București, dar și din străinătate, respectiv Mexic, Bulgaria, Republica Moldova, R.P. China.

Tema aleasă de mine a fost Nașterea Domnului, care ne-a adus la sfârșitul competiției locul lll. La acest eveniment am ales să ne reprezentăm zona noastră prin portul specific acestuia. În aceste zile am avut parte de multe amintiri plăcute, am legat prietenii și am descoperit o parte din Romania.
Mulțumim tuturor celor care s-au implicat și ne-au încurajat pentru că această participare la olimpiadă să fie posibilă.” Dana Bajko

„Am participat la OLIMPIADA MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONALE, la secțiunea pictat pe sticlă. Eu am pictat NAȘTEREA DOMNULUI. Am reușit să obțin locul III, după destul efort. În fiecare zi am pictat aproximativ 8 ore.

Din județul Harghita au participat 6 elevi. Mă bucur că am participat la olimpiadă fiindcă am rămas cu amintiri foarte frumoase și cu prieteni noi.

Mirabela Dobrean

sâmbătă, 23 iunie 2018

Ia ca simbol în artă şi cultură

Cosmina M. OLTEAN

De câţiva ani, din iniţiativa comunităţii virtuale numite La Blouse Roumaine, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Iei Românești. La noi aceasta nu este o sărbătoare națională oficială, dar în Republica Moldova, de pildă, a fost notificată oficial de Ministerul Culturii. Deși este promovată şi la nivel internaţional, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost încă inclusă în patrimoniul UNESCO. Institutul de Etnografie și Folclor a adunat într-un album, cu ajutorul unor specialiști, mii de cămăși populare din peste 800 de sate. Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, pe care autoritățile îl pregătesc pentru UNESCO, în speranța că ia va fi inclusă în curând în patrimoniul mondial. După Marea Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol de unitate al românilor.

Ia, cămaşa populară românescă ce-şi are originea în portul tracilor, geților și al dacilor, este celebrată anual pe 6 continente și în peste 50 de ţări. Unii istorici au motive să creadă că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Ia apare reprezentată pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și mai autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea.

Ia în arta românescă

Ia a fost redată sub diferite forme pe pânzele mai multor pictori români. Registrul rural și tema iei românești sunt prezente în lucrările pictorilor români din a doua jumătate a secolului XIX și până la sfârșitul perioadei interbelice. Nicolae Grigorescu, pictorul a cărui artă s-a construit în jurul oamenilor simpli şi a vieţii de la sat, a acordat un loc privilegiat iei în pânzele sale. Frumoasele fete şi femei reprezentate cu măiestrie de pictor, poartă cu mândrie cămaşa populară românescă în pânze care emană privitorului frumuseţe, viaţă şi naturaleţe. Un astfel de tablou semnat de Grigorescu este Țăranca din Muscel. Grigorescu este pictorul vieţii satului, cel care caută, găseşte şi imortalizează doar ceea ce contează cu adevărat: omul în simplitatea lui, viaţa aşa cum e ea şi frumuseţea în stare pură. Dar mulţi alţi pictori au pus ia în centrul unor compoziţii picturale cu subiect istoric sau rural. Constantin Daniel Rosenthal şi Theodor Aman au făcut din ia românească simbolul României revoluţionare de la 1848, resprectiv a Unirii principatelor din 1859.

Pentru portretul alegoric România revoluţionară, realizat la Paris în 1850, Rosenthal a avut-o ca model pe Maria Rosetti, englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti. Bluza românească apare şi în reprezentarea alegorică a identităţii naţionale imaginate de Gheorghe Tattarescu. Tematica rurală evidenţiază reprezentarea iei și în operele lui Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Francisc Şirato, Dumitru Ghiață sau Ion Theodorescu-Sion.

Ia în cultura universală

Aşa cum bine ştim, cel care a facut ia cunoscută în toată lumea prin opera sa este Henri Matisse. În aprilie 1940, cel mai important colorist al secolului al XX-lea, precursor al mişcării foviste, finaliza tabloul La Blouse Roumaine, care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. Pictorul a început lucrarea la Paris şi avea să o termine la Nisa, 6 luni mai tâziu. Evoluţia lucrării în acest interval a fost surprinsă de către pictor prin 11 fotografii-document, expuse împreună cu lucrarea originală în cadrul vernisajului de la Paris. Se pare că Matisse avea o intreagă colecţie de bluze tradiţionale pe care le primise cadou de la pictorul ieşean Theodor Pallady, cu care a fost bun prieten. Dar faimosul tablou i-a fost inspirat lui Matisse şi de prietenele sale românce aflate atunci la Paris, este vorba despre Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu. În arta universală există însă şi lucrări mai puţn cunoscute, în care apare ia. Să nu uităm lucrarea lui Auguste Renoir, La jeune femme roumaine, pictată în 1914, sau de lucrările unor pictori precum americanul Frederick Arthur Bridgman sau polonezul Franciszek Teodor Ejsmond.

În ultimii ani, ia a fost o sursă de inspiraţie pentru mai mulţi creatori de modă care au vrut să o readucă în actualitate ori să o reinventeze. Inspirat de tablourile lui Matisse, Yves Saint Laurent a urcat pe podium ia în colecţia din 1981. Creaţia a făcut înconjurul lumii şi a rămas o piesa iconică a mărcii Yves Saint Laurent. Oscar dela Renta a introsus-o şi el în colecţia haute-couture din 2000. Jean Paul Gaultier a adus un omagiu bluzei tradiţionale româneşti în prezentările lui de modă din 2006. Carolina Herrera şi Isabel Marant au reinterpretat şi ele piesele straiul popular din ţara noastră în colecţia din 2013. Iar acestea sunt doar câteva nume. De asemenea, se pare ca ia este foarte apreciată de multe actriţe şi cântăreţe din SUA sau Marea Britanie, precum Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry, Katie Holmes, Anne Hathaway, Rita Wilson sau Adele. În trecut şi în prezent, în pictură, cinematografie sau modă, ia a fost şi este actuală, câştigând un statut de simbol cultural universal.